Cine spunea că există doar anumite stiluri muzicale ce se potrivesc în biserică? Este o gândire… în extremă. Cealaltă extremă se exprimă prin… orice stil e bun, important este să aibă în text ceva cu „Isus”, „cer”, „Iubirea Lui”, nu contează în ce fel. Să fie acolo… Cu precădere la cântecele mai noi, textele pieselor care se cântă sunt, majoritatea dintre ele, precum acele desene despre care citeam pe un alt blog, desene numite, pe bună dreptate, „cu Isusuţ roz”. Cu ceva vreme în urmă descopeream o piesă foarte frumoasă, cu un text mai mult decât sugestiv. Am încercat să-l traduc fără să trădez prea mult originalul, păstrând cât mai mult din idee şi mai puţin din cuvinte.
Merita să vedeţi reacţia atunci când am cântat-o în biserică!
DACĂ VREI SĂ MERGI PE APE…
(Jason Crabb – traducere Marinel Blaj)
Toţi avem invidii, uneori minţim
Am greşit cu toţii, o, de câte ori!
Păcătuim, deşi nu vrem
chiar de nu spunem, ştim c-am greşit…
Dar pe unde mergi
Şi ce paşi faci arată cine eşti
şi ce trăieşti, ce dăruieşti,
iubirea ce-ai în piept…
Încerci să dai ce-ai mai de preţ,
să fii un om mai bun…
Dar dacă vrei să mergi pe ape
învaţă-ntâi să mergi…
Judecăm cu toţii, aruncăm noroi
când vorbim de alţii
nu când vorbim de noi
Toţi ştim ce-i drept, şi totuşi greşim
credem că umblăm şi când ne târâim…
Dar pe unde mergi
Şi ce paşi faci arată cine eşti
şi ce trăieşti, ce dăruieşti,
iubirea ce-ai în piept…
Încerci să dai ce-ai mai de preţ,
să fii un om mai bun…
Dar dacă vrei să mergi pe ape
învaţă-ntâi să mergi…
Căci dacă vrei să mergi pe ape
învaţă-ntâi să mergi…
cetatea de piatră 
iata o piesa crestina cu un text foarte foarte bun. am scris si eu un ciclu de poeme pe tema asta prin perioada 2002-2004, parca se numea „fiecare dintre noi e rege in babilon macar pentru o zi”.
si in poemul ala nu foloseam niciuna din marcile teologice devenite fortat stilistice si poetice precum „Doamne” „Isus” „pacat/imparat” etc. erau poeme la obiect, directe ca lama unui cutit.
cind le scriam ma simteam atins parca de febrilitatea specifica unei profetii. in fine l-am scris, l-am recitat si la tineret si in biserica si bineinteles ca am stirnit un mic disconfort, proteste in barba si puneri deoparte, dar au fost si citiva care m-au inteles si mi-au zis sa continui cu poemele astea care parca te trezesc. eram foarte tanar. si foarte entuziast in spiritualitatea mea. foarte implicat.
una peste alta piesa asta e foarte buna, orchestratia e putin prea country pentru mine, dar e facuta cu talent si stil, iar vocea ta parca asaza fiecare vers in suflet lasandu-l sa se adanceasca in interioriul fiecaruia fara drept de apel. imi plac piesele cu text bine scris, bine cintat si mai ales percutant.
Şi mie mi-a plăcut foarte mult piesa asta. E adevărat, stilul country nu e neapărat unul foarte obişnuit prin bisericile noastre şi nici măcar in peisajul muzical românesc nu e „un loc” foarte comun, dar, una peste alta, e o piesă în care mesajul e clar şi limpede. N-a fost deloc uşor cu textul, dar până la urmă am fost destul de mulţumit de rezultat. Nu e deloc o treabă uşoară să traduci în un număr relativ egal de cuvinte (uneori chiar silabe!) un text din engleză…
Chiar aş fi curios dacă ai găsi acea poezie despre care scrii şi dacă mi-ai trimite-o!
il caut in seara asta si ti-l trimit, e un ciclu care ar putea fi aranjat muzical (cred?). sa nu ma uiti cu citeva sfaturi la poemele din „acuarele, blues si alte chestii”. pina acum mi-au facut bine.
Ok, mulţumesc. Nu am uitat de „Aquarele, blues şi alte chestii”, dar aştept să-mi fac un popas de timp ca să mă aplec aşa cum trebuie asupra lor.
am gasit poemul!!!
„fiecare dintre noi e rege in babilon macar pentru o zi” – titlu:
1.
sunt rege in babilon!
n-am ucis dar vorbele mele au ranit de moarte
n-am furat precum zacheu
dar in gand am inselat pe altii
n-am curvit cu nicio femeie
dar cu patima a dorit-o inima mea
sunt rege in babilon!
m-a-mpresurat pamantul cu idoli
si nu i-am alungat
n-am luat numele-i in desert
dar nici nu am cazut in genunchi
cine a spus ca trebuie sa ucizi?
cine sa furi? si cine sa curvesti? ca rege
sa fii in babilon macar pentru o zi!
o, poti fi moral, poti fi exemplu
poti stringe oricite laude de bine
si deja esti rege in babilon!
2.
babilonianul stie ce vrea: priveste cerul si e o stea!
priveste pamantul si creste din el frumos ca zeii pe leii noptii
ca sa-si faca un oras muta si muntii piatra cu piatra
ca sa urce isi face din umerii altora scara
ii da putere mandria ii umple golul ce-l consuma
el nu mai este huma!
babilonianul stie ce vrea: isi face inima tron sa stea!
3.
babilon babilon babilon
esti sangele din venele mele
esti tot ce vad in juru-mi
aerul ce-l respir cu sete
cantecul care-mi place
cuvantul ce joaca pe buze
gandul ce intoarce mintea ca pe un aluat
inima inima inima
sa ma bucur? sa plang? sa strig?
babilon tu esti eu!
4.
vin adesea in templele babilonului
sa caut ce-mi lipseste
cu lumina lui de fiecare data
ma sageata in inima un tainic peste
ce razboi ascunde si totusi ce liniste!
vin adesea in templele babilonului
sa caut ce-mi lipseste
5.
cine sunt? este rege aici in babilon!
ce caut in mormantul asta? e tronul tau!
soarele de ce e trist? rasare intr-un regat pustiu!
dar tu cine esti? sunt piatra rupta din munte!
piatra rupta din munte!
rupta din munte!
din munte!
munte!
****scris in 2002 in timpul unei predici, refacut in 2 rinduri in 2004.
Chiar interesantă ideea poemului! Aş fi curios ce se predica atunci când te-a căutat muza, că prea-i introspectiv poemul. Dar aşa e… ori purtăm Babilonul în noi, ori ni-l construim piatră cu piatră…
era o predica din apocalipsa. se tinea pe atunci un studiu din cartea asta. tin minte si acum sentimentul ala, starea aia de „left behind”(dupa comercialul film american de esalon trei) pe care am simtit-o si apoi exorcizat-o in poemul asta.
Ok. Am gasit ce voi canta in biserica data viitoare. 🙂 Mersi! 😀 Eu nu am double-six, am simple-six 😀 , dar o sa mearga, totusi… 😀
Mă bucur! Sincer! Piesa nu e greu de cântat! Mai ales pentru tine, care eşti (încă) tânără!