E Cina Domnului.
Îi privesc pe oamenii aflați în fața mea cum întind mâna să ia bucățica de pâine sau păhărelul cu vin. Încerc să-mi imaginez cam ce mi-ar răspunde dacă i-aș întreba de ce fac acest gest și, invariabil, în mintea mea mai toate răspunsurile încep cu „pentru că…”
Închid ochii și mă întreb pe mine însumi de ce mă frământă ideea aceasta.
Și, dintr-un cotlon al gândurilor îmi vine același răspuns: „Pentru că…”
Da… pentru că…
cetatea de piatră 
Pentru ca,,,,,
1 Corinteni 11:23-26 VDC
Căci am primit de la Domnul ce v-am învăţat, și anume că Domnul Isus, în noaptea în care a fost vândut, a luat o pâine. Și, după ce a mulţumit lui Dumnezeu, a frânt-o și a zis: „Luaţi, mâncaţi; acesta este trupul Meu care se frânge pentru voi; să faceţi lucrul acesta spre pomenirea Mea.” Tot astfel, după cină, a luat paharul și a zis: „Acest pahar este legământul cel nou în sângele Meu; să faceţi lucrul acesta spre pomenirea Mea, ori de câte ori veţi bea din el.” Pentru că, ori de câte ori mâncaţi din pâinea aceasta și beţi din paharul acesta, vestiţi moartea Domnului până va veni El.
Bine ai venit în Cetate, Valerian! Da, ai dreptate! Pentru că…
Pentru ca…..simplu…ioan 3:16
Eugen Blaj, bine ai venit! Pentru cei care știu, da… e simplu!
,,pomenirea Mea,,–iubesc traducerea