Porţi în zidul cetăţii
-
Postări recente
Arhivă
- ianuarie 2023 (1)
- septembrie 2021 (1)
- februarie 2021 (2)
- ianuarie 2021 (2)
- decembrie 2020 (2)
- decembrie 2017 (4)
- octombrie 2017 (4)
- septembrie 2017 (7)
- mai 2017 (2)
- martie 2017 (1)
- februarie 2017 (1)
- ianuarie 2017 (6)
- decembrie 2016 (4)
- octombrie 2016 (1)
- septembrie 2016 (2)
- august 2016 (7)
- iulie 2016 (6)
- iunie 2016 (7)
- mai 2016 (8)
- aprilie 2016 (6)
- martie 2016 (8)
- februarie 2016 (17)
- ianuarie 2016 (9)
- decembrie 2015 (8)
- noiembrie 2015 (14)
- octombrie 2015 (8)
- septembrie 2015 (7)
- august 2015 (8)
- iulie 2015 (11)
- iunie 2015 (25)
- mai 2015 (13)
- aprilie 2015 (14)
- martie 2015 (12)
- februarie 2015 (16)
- ianuarie 2015 (15)
- decembrie 2014 (13)
- noiembrie 2014 (21)
- octombrie 2014 (20)
- septembrie 2014 (16)
- august 2014 (18)
- iulie 2014 (22)
- iunie 2014 (19)
- mai 2014 (19)
- aprilie 2014 (26)
- martie 2014 (36)
- februarie 2014 (43)
- ianuarie 2014 (49)
- decembrie 2013 (16)
- noiembrie 2013 (18)
- octombrie 2013 (20)
- septembrie 2013 (26)
- august 2013 (22)
- iulie 2013 (27)
- iunie 2013 (35)
- mai 2013 (21)
- aprilie 2013 (13)
- martie 2013 (16)
- februarie 2013 (20)
- ianuarie 2013 (26)
- decembrie 2012 (32)
- noiembrie 2012 (43)
- octombrie 2012 (34)
- septembrie 2012 (28)
- august 2012 (20)
- iulie 2012 (56)
- iunie 2012 (54)
- mai 2012 (63)
- aprilie 2012 (55)
- martie 2012 (14)
Conectare
Comentarii recente
Categorii
- Amintiri
- Întrebări întrebătoare
- Întrebări… stânjenitoare
- Întrebările tinerilor
- Biserica
- constatări
- Dacă doriţi să revedeţi…
- De-ale păstorului…
- Disperări
- Frumuseţi
- Guest post
- Jurnal de luptă şi… de pace
- JUST M.E.
- Mioritice
- Muzichie
- Odăiţa rugăciunii
- Pe gânduri
- Picături
- Poeme
- Politichie
- Povestioare cu… mâlc
- Prieteni
- Reluări
- Sare… amară
- Simţul civic
- Smile…
- Trecător prin lume
- Uncategorized
- Zâmbet sau rictus?
- Zidul plângerii
- Ştiri
Arhive pe categorii: Jurnal de luptă şi… de pace
De ce plâng…
Nu plâng doar fiindcă mi-a murit Regele… Am un alt Rege, care este Regele regilor ! Şi totuşi plâng… Plâng pentru că nu plânge ţara aşa cum ar trebui să plângă. Nu plânge pentru ce ar fi putut să fie, … Continuă lectura
A murit Regele ţării mele… Cu Regele lumii ce facem?
Am fost şi rămân monarhist. Împotriva a tot ce s-a încercat de-a lungul vieţii mele pentru a se compromite imaginea Majestăţii Sale, Regele Mihai, eu am fost şi voi fi convins că Regele Mihai a rămas deasupra tuturor acestor … Continuă lectura
Publicat în Biserica, constatări, Disperări, Jurnal de luptă şi... de pace, Mioritice, Pe gânduri, Politichie, Sare... amară, Simţul civic, Trecător prin lume, Zidul plângerii, Ştiri
Etichetat doliu, Mihai I, rege, România
4 comentarii
Iuda cel nou şi totuşi dintotdeauna…
S-a scris mult despre Iuda. Despre trădare ca simbol în spatele acestui nume. Şi da, trădarea se poartă astăzi pe toate treptele societăţii. Dar nu trădarea este subiectul rândurilor de faţă… Iuda, ca individ contemporan (sau contemporaneizat) e subiectul. Aş … Continuă lectura
Publicat în Biserica, constatări, Disperări, Jurnal de luptă şi... de pace, Pe gânduri, Povestioare cu... mâlc, Sare... amară, Simţul civic, Trecător prin lume
Etichetat afacere, cumpărare, fals, Iuda, prietenie, spiritualitate, trădare, vânzare
5 comentarii
V-am spus povestea…?
V-am spus povestea cu corbul care credea că poate cânta precum privighetoarea? Nu? Dar povestea cu leneşul care credea că poate alerga la fel de iute ca leopardul? Nici pe asta? Poate v-am spus povestea cu găina care credea că … Continuă lectura
Publicat în Biserica, Disperări, Jurnal de luptă şi... de pace, Mioritice, Povestioare cu... mâlc, Sare... amară
Etichetat frustrări, orgolii, poveşti, refulări
9 comentarii
„AJUTĂ-L PE ADI SĂ VADĂ!” – concert de caritate
Iată că a sosit şi ziua concertului prin intermediul căruia prietenii lui Adi Hentea vor să adauge o nouă oportunitate de a contribui la strângerea de fonduri pentru procesul medical în vederea redării vederii lui Adi (îl numesc „proces medical” … Continuă lectura
Publicat în Biserica, Jurnal de luptă şi... de pace, Muzichie, Prieteni, Simţul civic, Ştiri
Etichetat Adi Hentea, atitudine, caritate, concert, prieteni
Lasă un comentariu
ADI HENTEA are prieteni buni…
Să scrii despre Adi Hentea în câteva cuvinte este ca şi cum ai lua în căuşul palmelor apă din ocean şi ai încerca să-i explici cuiva ce este oceanul arătându-i apa din palme… Da, ADI HENTEA are prieteni buni ! … Continuă lectura
Publicat în Biserica, constatări, Frumuseţi, Jurnal de luptă şi... de pace, Muzichie, Odăiţa rugăciunii, Prieteni, Simţul civic, Ştiri
Etichetat Adi Hentea, binele, concert. caritate, minune
1 comentariu
ADI HENTEA – un update altfel
Deşi nu-mi place să dramatizez, deşi am acea linişte interioară care îmi spune că nu peste multă vreme mă voi vedea cu Adi, asta însemnând că şi el mă va vedea în sfârşit, nu pot să nu observ că tot … Continuă lectura
Publicat în Biserica, constatări, Jurnal de luptă şi... de pace, Muzichie, Odăiţa rugăciunii, Pe gânduri, Prieteni, Simţul civic, Ştiri
Etichetat Adi Hentea, mijlocire, sprijin, vindecare, ştiri
3 comentarii
Astăzi Adi Hentea împlineşte 35 de ani !
Astăzi, fratele şi bunul meu prieten Adi Hentea împlineşte 35 de ani! Şi, cum era normal, fiindcă nu pot să fiu alături de el – ah, distanţele acestea! – am ales una dintre fotografiile în care suntem împreună. Măcar aşa! … Continuă lectura
Publicat în Biserica, Frumuseţi, Jurnal de luptă şi... de pace, Muzichie, Odăiţa rugăciunii, Prieteni, Uncategorized, Ştiri
Etichetat Adi Hentea, ajutor, cadou, credinţă, lumină, prieteni
4 comentarii
Adi Hentea are nevoie de ajutorul lui Dumnezeu… dar şi de al nostru! – UPDATE
Am vorbit azi dimineaţa (în Cleveland, spre seară) la telefon cu Adi Hentea. Era după patru ore de operaţie la ochiul pe care medicii vor să-l recupereze în mare parte. Asta însemnând pentru Adi şansa de a vedea lumea din … Continuă lectura
Publicat în Biserica, Jurnal de luptă şi... de pace, Muzichie, Prieteni, Simţul civic, Uncategorized, Ştiri
Etichetat Adi Hentea, creştin, minuni, muzică
3 comentarii
Adi Hentea are nevoie de ajutorul lui Dumnezeu… dar şi de al nostru!
Adi Hentea nu are nevoie de prea multe prezentări… Nu vreau să fiu subiectiv, dar în opinia mea Adi Hentea este parte din patrimoniul naţional evanghelic. Povestea vieţii lui de creştin şi, mai ales, de artist creştin, este absolut impresionantă! … Continuă lectura
Publicat în Biserica, Jurnal de luptă şi... de pace, Muzichie, Odăiţa rugăciunii, Prieteni, Simţul civic, Uncategorized, Ştiri
Etichetat Adi Hentea, ajutor, atitudine, creştinism, mijlocire
19 comentarii