„Ne-am înfrânt!”


Dacă n-aş fi atât de matur cât mă consider, aş jubila de fericire! Şi totuşi…

Pentru a nu ştiu câta oară, victorie à la Pirus!

Cum am scris în nenumărate rânduri, sunt monarhist convins. N-am procedat ca alţi monarhişti şi nu mi-am anulat votul scriind lozinci inutile pro-monarhie pe buletinul de vot. Cine să le citească? Ce impact să aibă? Asupra cui?

Am votat Iohannis. Ştiam că va fi din nou un vot anti-Ponta, anti-PSD. Într-o estimare personală, cred că mai bine de 20% dintre voturile pentru Iohannis sunt în realitate voturi ANTI!

Îmi este tot mai clar că nu Iohannis a câştigat aceste alegeri, ci societatea civilă, ajutată de luptele interne din PSD, lupte pentru putere şi supravieţuire. I-aş acorda încredere lui Iohannis doar după ce va arăta că face toate demersurile necesare şi în puterea unui preşedinte pentru a continua timida curăţenie începută în ţară! Altfel… va intra în aceeaşi galerie a preşedinţilor care au amăgit şi dezamăgit!

Aştept, poate idealist, o presiune continuă din partea societăţii civile. Poate că acum e un moment crucial pentru ţara asta jefuită, jecmănită şi batjocorită de prea multă vreme! Prea multă… Sunt, totuşi, circumspect, căci necinstea, parvenitismul, corupţia, minciuna a fost injectată de peste un sfert de secol în vinele românului. Vindecarea e grea. Şi cred că degeaba ar încerca societatea să forţeze un preşedinte, un guvern, un parlament, o clasă politică să însănătoşească ţara până nu va încerca fiecare să se vindece pe sine de toată otrava turnată în el de cei care au condus România, iată, de aproape trei sferturi de secol!

De ce victorie à la Pirus ?

Iată, de aceea; fiindcă e o victorie care ne costă. Ne costă renunţarea la propriile minciuni, compromisuri, avariţii, îngustimi, egoisme… şi las lista deschisă, cu care ne-am obişnuit, nu să trăim, ci să supravieţuim într-o societate bolnavă prin chiar bolnavii ei individuali!

Dragul meu concetăţean, priveşte-te mâine dimineaţă în oglindă şi pune-ţi trei întrebări:

– merit această victorie sau înfrângere (în funcţie de ce am votat fiecare) ?

– mă mulţumesc să mă bucur de ea, fără să schimb ceva din felul meu de a fi cetăţean ?

– cum pot să-L determin şi pe Dumnezeu să se bucure de acest rezultat ?

Restul e doar… o nouă istorie (şi isterie) electorală…

P.S. De ce acest titlu, „ne-am înfrânt”? Pentru că, în primul rând, incredibil, pentru prima oară în istoria pe care am trăit-o personal, comuniştii şi-au săpat singuri groapa într-u timp foarte scurt. Să mă explic… Dacă nu s-ar fi temut atât de mult de votul din diaspora şi l-ar fi tratat normal, probabil că numărul celor aflaţi departe de ţară nu ar fi fost atât de mare în turul doi. Dar, în auto-suficienţa lor, şi-au bătut joc de aceşti oameni, majoritatea plecaţi nu fiindcă era bine în România. Au umblat, cum s-ar zice, la cuibul cu viespi! Care a tulburat, la rândul lui, cuibul de viespi mai mare aflat în ţară. Dacă românii aflaţi la vot în afara ţării n-ar fi fost batjocoriţi, rezultatele din primul tur i-ar fi determinat şi descurajat pe mulţi dintre ei să nu mai facă efortul de a veni şi la turul doi. Aşa însă, n-au făcut decât să-i îndârjească şi mai mult, mai ales că ei sunt învăţaţi cu traiul într-o altfel de democraţie. Mai mult, i-au îndârjit şi pe cei din ţară, solidari, normal, cu rudele şi concetăţenii lor batjocoriţi de Ponta şi clica lui. Aşadar, e corect să spunem că am câştigat, dar şi că ei… s-au înfrânt!

Despre marinelblaj

... surghiunul în viaţă e greu...
Acest articol a fost publicat în Jurnal de luptă şi... de pace, Mioritice, Politichie, Simţul civic și etichetat , , , , , , . Pune un semn de carte cu legătura permanentă.

4 răspunsuri la „Ne-am înfrânt!”

  1. Val zice:

    Infranti sunt acum si liderii evanghelici care l.au sustinut public pe Ponta. Consider asta o mare parte din victoria de azi, poate cea mai mare parte a victoriei in multe feluri.

  2. un_calator zice:

    „cum pot să-L determin şi pe Dumnezeu să se bucure de acest rezultat ?” …?!?

    „Căci nici de la răsărit, nici de la apus, nici din pustie, nu vine înălţarea. Ci Dumnezeu este Cel ce judecă: El coboară pe unul, şi înalţă pe altul.” Psalmul 75

    „Al Domnului este pământul cu tot ce este pe el, lumea şi cei ce o locuiesc!” Psalmul 24

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.