O sâmbătă muzicală… cu întoarcere în timp

Cu mai bine de trei ani în urmă postam, alături de alte melodii, o piesă muzicală, într-un context trist. Era „Dust în the wind” a celor de la Kansas.

Zilele acestea un nou şi drag prieten (personal şi al bisericii noastre) posta pe facebook o piesă… „Kansas”. Poate era în contextul unor discuţii mai ample pe care am avut-o cu el în maşină într-o recentă misiune cu grupul de laudă al bisericii. Nu ştiu. Cert este că Jerry (acesta e numele lui), mi-a dovedit că are, în pofida vârstei, cunoştinţe destul de ample despre ce înseamnă muzica bună. De altfel, el este percuţionist în trupa de muzică fado a, mai nou, arădeanului Ricardo Caria (poate că voi dedica sâmbăta viitoare o postare cu muzică fado în interpretarea sa).

Până atunci însă rămânem la… Kansas, trupa de mare succes a anilor ’70.

Pentru cei interesaţi de mai multe amănunte despre această trupă deschizătoare de drumuri în rock-ul progresiv, pagina de wiki este suficient de bogată şi nu are rost să o reproduc aici.

Singurul „detaliu” pe care aş vrea să-l subliniez e convertirea lui Kerry Livgren  (guitars, keyboards, synthesizers, vocals), urmată de cea a lui Dave Hope  (bass, vocals) şi cooptarea ulterioară în formula de bază a unui alt creştin, John Elefante (keyboards, vocals), lucru ce duce la o reorientare a versurilor pieselor, o dovadă în acest sens fiind albumul „Vinyl Confessions”, apărut în 1982.

Aşadar, să ascultăm azi KANSAS !

 

Kansas – Greatest Hits (1974)

 

Kansas – Masque (1975)

 

Kansas – Leftoverture (1976)

 

Kansas – Point of no return (1977)

 

Vinyl Confessions (1982)