Continuăm publicarea filelor din „Memorialul” lui Anei Valentin, file primite de la fiul său, Liviu Anei, alias Walden.
Citirea acestor documente ridică multe întrebări. Este arestarea aceasta una reală, câtă vreme nu există dovezi ale ei? Este drept, multe documente au dispărut din cele ce vizau activitatea Securităţii înainte de 89 (acum le ascund din start!). Este valabilă şi ipoteza la care am ajuns într-o discuţie cu un bun prieten, respectiv ca aceste documente să fi fost ascunse nu pentru a-l proteja pe Anei Valentin, ci pentru a proteja ceea ce ştie Anei Valentin. Astfel, Anei, la vârsta sa înaintată, dacă ar avea o criză de conştiinţă şi s-ar apuca să spună tot ce ştie despre arestările efectuate în rândurile liderilor creştini şi a personalităţilor lumii creştine româneşti, în ideea obţinerii unei iertări minimale omeneşti, toate afirmaţiile sale ar putea fi dezavuate prin scoaterea la lumină, selectiv, a unor documente care îl vizează.
Apoi, să nu uităm şi o altă ipoteză. În episodul anterior putem citi despre bătăile primite (dacă relatarea e reală!). De multe ori (dar nu întotdeauna, vezi cazul unora precum Iosif Ţon), Securitatea apela la metode brutale de intimidare şi şantajare a unora, arestări şi bătăi, în urma cărora obţineau prin teroare colaborarea. Mie această ipoteză nu mi se pare neapărat valabilă şi în cazul Anei Valentin. Asta fiindcă există o frază pe care am subliniat-o în primul episod, respectiv, arondarea mai multor biserici după terminarea studiilor teologice (vezi comentariul făcut).
În fine, ceea ce mi se pare iarăşi ciudat este faptul că Anei Valentin, după cum veţi observa în paginile de astăzi, nu aduce nici un martor al detenţiei sale, deşi scrie că a participat timp de 5 ani la întâlniri ale foştilor deţinuţi politici. Acum, e adevărat, e puţin probabil să fi ajuns mulţi dintre ei la vârsta lui, dar, dacă au existat participanţi care l-au cunoscut pe acel colonel Crăciun, mi se pare totuşi prea greu de crezut ca Anei să fie singurul supravieţuitor. Totuşi, nimic nu e imposibil.
Dar, aşa cum am mai afirmat, încerc să judec doar faptele. Pe oameni îi judecă doar Dumnezeu…
cetatea de piatră 
Fake, fake, fake! Limbaj de lemn până la nesimțíre… Textul nu merită nici o vomă! Oare individul ăsta chiar a predicat vreodată? Cum?! Câți au primit mântuirea, pe câți i-a botezat?!
Limbajul nu este in situatia de a i se acorda atentie.
Si specialistii din cadrul justitiei militare au identificat faptul ca acesta este „controlat” la maxim de Valentin Anei. In proportie de 85-90 % este „inspirat” sau modern spus este „copy paste” din cartile scrise de catre martirii adevarati. Predomina expresiile din Wurmbrand
Ca o forma suprema de rusine pentru „colegul lor” cei din justitia militara au preferat sa „piarda” asemenea capodopere.
Mie personal limbajul folosit de Anei Valentin,in afara de cel de penitenciar, imi vorbeste despre un individ care a „suferit” enorm sedintele de instruire si trasari de sarcinii.Prietenii ma inteleg mult mai bine.
Si sa nu uitam frate Dica, acest individ a „facut fata” imprejurarilor de a sta in preajma unor crestini valorosi precum Traian Dorz si Richard Wurmbrand, si asta ne spune multe.
Cit despre valoarea predicilor nu cred ca sunt diferente intre inaintasii lui Anei, ori a urmasilor acestuia. Este destul sa ne amintim unele predici ale sfintocilor care au vindut la greu fratietatea.Si ei sunt la fel de „meseriasi” in sensul glagoriei cu care vin la amvoane.
Eu fara nici o teama imi permit sa afirm ca de fapt acestea sunt lucrurile din cauza carora PUTEREA crestinilor in adunari este ZERO !!!! In cele mai bune situatii avem oameni cit de cit evlaviosi, cuminti, nu se expun chiar asa pe fata cu comportamentul lor dar, de la invatatura apostolica la ceea ce vedem, distanta este kilometrica. Nici unul inca nu a ajuns la cuvintele Domnului Isus: ” iti mai lipseste un singur lucru…”dar eu zic, pina la acest singur lucru? Doar Dumnezeu cu mila.
Tristarule, iată aici un răspuns de la Walden, pe care îl reproduc aşa pentru că nu vreau să apară nişte alte lucruri scrise în comentariul său şi care sunt strict adresate mie. Deci, iată ce îţi scrie el:
Tristarule, nimeni nu cunoaste mai bine ca tine, patrunzand adanc si profund in fibrele structurii lui, vechiul sistem, ce acum ajuns expus, convulsionat, spasmodic, lupta din rasputeri sa supravietuiasca! Luat prin surprindere, face greseli majore. Avem si vedem revelator, o perfecta analogie pe taram politic american, atacul deslantuit de Donald Trump. Tu ai evadat din tarcul „Bunatatii ” concepute de slugoii si lingaii Statutului Micilor Acumulari Cantitative ale Otravurilor Marxiste, acumulate, inghesuite si ingramadite strategic timp de sapte secole in Laboratorul Satanic si Falimentar, al Marxism – Leninismului! Pentru linia lor de atac frontal al Iubirii de Dumnezeu, de Neam si Tara trebuiau selectati aghiotanti si slugoi, agenti demonizati pe masura! Dupa o riguroasa selectie, au sperat ca i-au gasit. Apoi i-au scolit indelung, i-au antrenat in misiuni de ucenicie, i-au pregatit temeinic . Urmareste apoi drumul lor in afara granitelor Romaniei, cum a(u) fost lansat(e) in misiuni de dezinformare, cu pasaport tip „Secera si Ciocan „. Mereu cu ochii spre West, spre Oxford, spre „Europa Libera „. In final, peste Oceanul Atlanic, in U.S.A., ultimul resort de relaxare si secluziune, de lancezeala geriatrica premergatoare posteritatii . Protejati publicistic, acoperiti sub masca protectiva a „bunatatii” evanghelice, deosebit de viu colorata, intru a controla si stapani in masa emotiile naivilor. Scule parsive, canalii veritabile, „doctori evanghelici” profesionisti, special pregatiti pentru succesul lui Mamona!!!. Urmareste saltul calitativ al Materialimului Dialectic si Istoric, bazat pe singura si unica lui deviza salvatoare: „Dracu’ si banu ‘ (si’)au rezervat ultimul cuvant !!!”
1 CORINTHIANS ,13 : 1-13 .
1 Chiar dacă aş vorbi în limbi omeneşti şi îngereşti, şi n-aş avea dragoste, sunt o aramă sunătoare sau un chimval zăngănitor.
2 Şi chiar dacă aş avea darul prorociei şi aş cunoaşte toate tainele şi toată ştiinţa; chiar dacă aş avea toată credinţa, aşa încât să mut şi munţii, şi n-aş avea dragoste, nu sunt nimic.
3 Şi chiar dacă mi-aş împărţi toată averea pentru hrana săracilor, chiar dacă mi-aş da trupul să fie ars, şi n-aş avea dragoste, nu-mi foloseşte la nimic.
4 Dragostea este îndelung răbdătoare, este plină de bunătate; dragostea nu pizmuieşte; dragostea nu se laudă, nu se umflă de mândrie,
5 nu se poartă necuviincios, nu caută folosul său, nu se mânie, nu se gândeşte la rău,
6 nu se bucură de nelegiuire, ci se bucură de adevăr,
7 acoperă totul, crede totul, nădăjduieşte totul, suferă totul.
8 Dragostea nu va pieri niciodată. Prorociile se vor sfârşi; limbile vor înceta; cunoştinţa va avea sfârşit.
9 Căci cunoaştem în parte şi prorocim în parte;
10 dar, când va veni ce este desăvârşit, acest „în parte” se va sfârşi.
11 Când eram copil, vorbeam ca un copil, simţeam ca un copil, gândeam ca un copil; când m-am făcut om mare, am lepădat ce era copilăresc.
12 Acum, vedem ca într-o oglindă, în chip întunecos; dar atunci, vom vedea faţă în faţă. Acum, cunosc în parte; dar atunci, voi cunoaşte deplin, aşa cum am fost şi eu cunoscut pe deplin.
13 Acum, dar, rămân acestea trei: credinţa, nădejdea şi dragostea; dar cea mai mare dintre ele este dragostea.
Stimate Tristar, …fratele Dica e …o soră. 🙂 Observație fără mare importanță, de altfel, că doar înaintea Domnului toți suntem …o apă și-un pământ.
În acest „caz bizar” al lui Valentin Anei totul are importanță, începând de la limbaj.
Statul său „ în preajma unor creștini valoroși precum Traian Dorz și Richard Wurmbrand” nu l-a ajutat cu nimic, chiar cu nimic, nici măcar să mimeze ceva din vocabularul si atitudinea lor. (Am avut si eu bucuria negrăită de a-l fi cunoscut pe R. Wurmbrand, de aceea îmi permit să zic asta.)
Punând întrebările retorice de mai sus, nu aveam intenția să-l compar cu nimeni din generația sa: oricum, din cât am citit până acum, cred că e unic în perversiunea spirituală și nu numai…
Sigur ca da Mosul meu drag. Ceea ce nu inteleg eu este faptul ca, daca cineva este cu mintea intreaga si-L descopera pe Dumnezeu, eu nu cred ca poate sa se ticaloseasca in acest hal! Este printre utimele nedumeriri care mi-au mai ramas. Sigur ca le vad dezmatul, sigur ca vazind in jurul meu atit cit mai vad , citesc cuvintele bibliei si invataturile apostolilor cu lacrimi in ochi. Apoi, dupa citeva minute ma opresc si, simtind pe Dumnezeul cel viu si adevarat linga mine, cu mina LUI cea buna pe umarul meu, IL intreb: Doamne, dar n-a platit indeajuns Fiul Tau?Apoi imi amintesc de ap Pavel care ne spune despre ceva suferinte care lipsesc…poate acestea or fi si nu realizam noi. Si cred ca iti pui aceeasi intrebare, doar ca noi am ajuns cred, la 1 Corinteni 13 cu 13 (maharul nazist sustinut de Ton si bardul de Arizona si nu numai, ar zice GHINION citind 13/13 dar ii asigur ca este „ghinionul lor)
Dar din tot sufletul meu si din toata inima mea Mosul meu drag doresc sa-ti spun o noutate.
De pe blogul lui Rasvan am aflat ca eu mai am „un pic si ma fac mare” , fac si urmatorul pas de dupa 13 cu 13. In curind eu voi vorbi despre 13 cu „14 „… „acolo unde ma duc nu mai ramine decit dragostea, credinta si nadejdea au fost doar transportorul ingaduit de Dumnezeu , care m-a ajutat sa ajung pina la EL”.
Mosul meu drag, inca un pic si ma fac mare.Pe 15 mar am chirurgia …stiu ca te rogi, stiu ca Dumnezeu te asculta, si mai stiu ca …dor voia LUI se va face in tot si in toate.
Fi binecuvuntat Mosul meu si Dumnezeu sa te ocroteasca cu bratul LUI puternic .
Frate Marinel, eu stiu ca Mosul intelege foarte bine ceea ce scriu, dar eu, folosindu-ma de cite „ceva” incerc asa cite o pata de lumina , incerc lucruri care poate sunt folositoare pentru cineva.Pe mine ma uimeste si ma dezgusta in acelasi timp faptul ca „meseriasii” pe care ii vom avea tot timpul cu noi, desi au o imaginatie superbogata, totusi mare ticalosie au demonstrat alegind „acoperirea” lui Valentin. Puteau sa aleaga orice, sa-l faca telefonist, hornar, morar,ziarist, sofer, lucrator cu dezinsectia(ceea ce au adaugat la o vreme activitatii lui)dar sa il acoperi PASTOR????????????????? Doamne, si nu este singurul, Doamne cum poti ingadui asa ceva?Tot eu vin si spun:pentru: cei ce lucreaza in veacul acesta si se potrivesc cu acest veac, este normal si de inteles ca stapinul veacului este si stapinul lor.Si stapinul veacului nu are nimic in Domnul Isus.
Fii binecuvintat.
CENTRUL DE ISTORIE SI APOLOGETICA
Privind în viitor, trecutul se întâlneşte cu prezentul.
Welcome
Postat de: centruldeistoriesiapologetica | ianuarie 17, 2008
PRIETENE de fr. Aurel Popescu
popescu-nicolescu.jpg
Redau mai jos transcrierea scrisorii (documentul este destul de greu de citit iar unele margini sau pete ascund unele cuvinte /aproximările au fost puse în paranteze) şi ataşez fotocopiile după transcriere.
Oct.11;88
Prietene,
Îmi vine greu ca să-ţi scriu. Am ţinut foarte mult la tine şi ţin încă şi mă rog în fiecare zi pentru tine. Am refuzat, cum bine şti, să mă alătur celor care afirmau că nu eşti curat. Mi-am pierdut prieteni buni şi m-am pomenit denigrat din cauza înţelegerii pe care ţi-am acordat-o ţie.
Are vreun rost să-ţi fac reproşuri? Mă judec pe mine că m-am putut înşela amarnic atîta vreme. Recunosc cu amărăciune că am fost unul din „credulii” de care pomeneşti în una din informările tale trimise Securităţii din România.
Încă odată se dovedeşte că nu-i nimic ascuns care să nu fie descoperit. Nedorita dovadă a relaţiilor tale cu Poliţia Secretă din România a apărut. Niciodată nu mi-ai mărturisit aceste relaţii şi este mai mult decît probabil, că ele continuă şi azi. (N-ai?) să convingi pe nimeni că cele două „Note” nu-ţi aparţin. Sau numai una din ele este a ta. Analiza grafologică este edificatoare. Şi este sigur că cine le-a dat drumul poate face să apară şi altele. Reacţia ta la apariţia notelor îl confirmă pe autor. În procent de 100% ambele note îţi aparţin. Înclin să cred că nu mai eşti de folos celor ce te-au trimis aici sau că ai trecut dincolo de ceea ce ţi-au permis ei să faci.
E îngrozitor că tu, Iosif Ţon, ai putut să intri în slujba duşmanului şi pe deasupra să mai pozezi şi ca martir. Şi mare patriot! Securitatea din România nu e patria de care faci mare caz. „Patria e poporul, nu tagma jefuitorilor” (N. Bălcescu)
În aceste condiţii e firesc că drumurile noastre se despart. Părerea mea este că numai o declaraţie deschisă, publică şi totală mai poate ca să însemne ceva, deşi nu prea mult. Ar trebui să dai o listă a persoanelor cu care ai întreţinut legături secrete, a sarcinilor care ţi s-au încredinţat, a informaţiilor pe care le-ai dat, etc.etc. Şi fireşte ar trebui să te retragi imediat din orice „activitate” cu caracter religios. Şi să-ţi cîştigi pîinea muncind cinstit. Dacă am fi în România te-aş sfătui să te retragi la o mănăstire pentru doi sau trei ani. Sînt un naiv incurabil!
Mă tem însă că întocmai ca Swagart, Baker et.comp. care nu-şi pot părăsi milioanele-asta e de fapt misiunea lor- nici tu ni vei părăsi „lucrarea” decît poate dacă Societatea Misionară Română îţi aplică o lovitură în partea din spate.
Desigur că m-am întrebat ce s-a întîmplat de fapt cu tine. Pentru mine am un răspuns, dar probabil că nu e singurul. Pe tine, Iosif te-a dat gata demonul mîndriei, demonul afirmării de sine. Am văzut în publicaţiile S.M.R, poza ta alături da Falwell. (…) exprimă perfect. Şti ce spune poza aceea? „Vedeţi voi unde am (ajuns?) eu? Vă daţi seama cît sînteţi de mici pe lîngă mine? V-a zis vouă vreodată, unul de talia lui Falwell că se simte onorat să stea lîngă voi? Amărîţilor, ar trebui să fiţi mîndri că mă ocup şi de voi, că vă traduc cărţi ca să mai învăţaţi şi voi cîte ceva.” De unde să ştie Falwell că el este de fapt unul din „credulii” captaţi în interesul stăpînilor lui Iosif Ţon?
Şi cu asta punct. Mi-e o milă nesfîrşită de tine. Ai confirmat prezumţiile din scrisoarea mea „Cine eşti dumneata, domnule Iosif Ţon?” Acum ştiu cine eşti. Mai bine mai tîrziu decît deloc. Îl felicit pe Pavel şi ALRC-ul lui. Au intuit adevărul fără (dovezi?).
Şi acum să discutăm altceva.
Sîntem amîndoi iniţiatorii emisiunii religioase de la Europa Liberă. Emisiunea, se ştie, nu este a Societăţii Misionare Române, ci a amîndoura. Fireşte că nu mai putem apare amîndoi în cadrul emisiunii ca doi colaboratori. Eu aş fi putut lucra mai mult decît am lucrat dar am văzut că nu mai prezentam interes pentru tine. Nu e ciudat tocmai acum să mă solicitaţi?
Emisiunea aceasta trebuie păstrată cu sau fără tine. Deocamdată cer două lucruri:
1.Numele meu să nu mai apară alături de al tău în cadrul emisiunii. Prezintă deci emisiunea numai cu numele tău.
2.Anunţă Europa Liberă că am convenit, că o emisiune pe (lună?) o va primi direct de la mine. Deocamdată. În viitorul apropiat vom prezenta fiecare cîte două emisiuni în fiecare lună.
Eu zic că n-are rost să implicăm Europa Liberă în conflictul dintre noi. În felul acesta totul ar putea decurge în linişte. Nici (Asociaţia) Bisericilor Baptiste nu trebuie implicată aici. Există totdeauna amatori de pescuit în ape tulburi.
Îţi cer să-mi răspunzi urgent, în scris şi semnat de tine. Te sfătuiesc să mă iei foarte în serios.
O alternativă la pct.2 de mai sus ar fi să trimitem la Europa Liberă document comun.
Încă odată fii atent la ce faci! Mă refer exclusiv la problema emisiunii religioase de la Europa Liberă.
Cu bine
Aurel Popescu