„Scoală-te, du-te la Ninive, cetatea cea mare, şi strigă împotriva ei. Căci răutatea ei s-a suit până la Mine!”
Ştim istorisirea…
O ştim oare bine? Asta a fost atunci… Acum…
Acum Iona trebuie să fie altfel.
Trebuie, fiindcă vremurile s-au schimbat. Şi oamenii la fel. Cel puţin aşa pretind unii.
Unii care l-au pus pe Iona pe Facebook, să strângă „like-uri.” Care l-au omorât într-un atentat. Mă rog, nu de tot, că mai era nevoie de el. Nu credeţi? Nefericiţilor! Sunt oameni de mare probitate care au stat de vorbă cu doctorii. Plus alţii care pot dovedi multe. Care trebuie încă să dovedească multe.
Nu de alta, dar Iona e un fel de depozit bancar cu dobânda la (ne)vedere. Un fel de Phoenix care nu renaşte din cenuşă, ci transformă totul în cenuşă… Phoenix pasărea, nu banca…
Ah, şi nu cenuşă din aceea cu sac.
Cenuşa aceea în loc de fânul în care poţi căuta acul…
Aşadar, nu vă speriaţi. Iona n-a murit. Trăieşte printre noi. Sau prin noi. Prin noi, fraierii de serviciu ai sloganurilor. Cum ce sloganuri? Alea biblice. N-aţi ştiut să sunt şi din acestea? Naivilor!
Iona cel contemporan nu se teme. Nici măcar de peştele uriaş. Are el unul mai tare ca orice peşte. Lipit pe maşină. Ca şi ortacii lui. De ce i-or fi numind unii complici? Răutăţi…
Altfel de răutăţi. Nu ca ale lor, poleite cu versete. Când nu e poleială răutăţile sunt… rele peste măsură. E drept, vorbim de un alt fel de măsură.
Da, Iona nu se teme de peşte. Treaba aia cu peştele care-l înghite pe Iona e din vremurile străvechi. Acum, aşa cum v-am spus, trăim vremuri moderne.
În vremurile noastre, când a venit peştele, Iona a căscat gura mare de tot şi… hap!
Da, nu vă miraţi! Iona a înghiţit peştele…
Nu ştiţi vorba aceea cu „peştele mare îl înghite pe cel mic”?
E drept, mai există una. Aia cu „peştele de la cap se împute, dar de la coadă… se rade.”
O vorbă de care ar fi bine să ţineţi cont când îl tot căutaţi pe Iona ăsta.
În primul rând fiindcă pe Iona nu-l mai cheamă aşa.
V-am spus că trăim vremuri moderne. Iona e un nume demodat. Titel pare unul mai potrivit. Plus că are şi mulţi pui, un fel de „titei” care seamănă cu piranha. Nu ştiţi ce-s piranha?
Tocmai acum nu ştiţi, când s-a umplut lumea de ei? Peştişorii ăia mici care sar imediat să-şi apere idolii. Fiindcă şi peştii mici au idoli. Mici ca ei, oricât de… mari s-ar da!
Că aşa-s dresaţi… Şi peştii, şi idolii…
Mare pacoste internetul asta si tehnologia, ce fain era daca aceste lucruri expuse ramaneau in namolul nostru cel de toate zilele. Oare cate biserici ar fi trimis fonduri catre „proiectul Titel cel voinicel” ? 🙂
Chiar aşa… câte?
Semnalmentele actiunii „misionare” imi fac impresia ca treburile au avut precedent, acum totul era doar o rutina. De obicei cand cineva face un lucru si il face pentru prima data, semnalmentele lucrului bine facut nu isi fac simtita prezenta. Dar desigur, toate astea sunt assumptions, iar un assumption are o probabiliate mai mare sau mai mica in functie datele problemei si de factorii coparticipanti la eveniment. Mergem mai departe cu teoria probabilitatii si cu factorul de certitudine? 😀
Nu mergem mai departe cu teoria probabilităţii, Romulus! Încet, încet mai adăugăm câte o filă la dosarul certitudinilor. Bine am spus mai la începutul poveştii: răbdare, multă răbdare…
Iona zilelor noastre nu mai este trimis de Domnul! Daca starea oamenilor din Ninive era ca a celor din vremea lui Lot, n-ar fi mai ajuns el sa stea la umbra curcubetelui. Stricaciunea oamenilor din Sodoma a fost cu mult mai rea decat a celor din Ninive, de aceea Dumnezeu a trimis ingeri sa-l salveze pe Lot, iar omenirea a fost tratata cu foc si pucioasa. Cat despre Titei si pigmei nici o grija, Stapanul are ac de cojocul lor!
Cât despre titei şi pigmei… câţi ca ei… 😦
Multi Marinel…multi… O haita intreaga care pradeaza rau de tot! 😦
,,câţi ca ei”
mititei…
Iona, cel istoric, a avut nevoie de mulți bani; un drum până la Tars costa în acele vremuri mult. De ce n-ar fi avut și Titel al nostru nevoie de bani? Hă, hă, Indonezia nu-i la o aruncătură de băț, iar avioanele sunt scumpe. Numai că știți ce cred eu? Cred că nu s-au găsit destui donatori, și eroul nostru tot acolo-i pe câmpul de misiune, altfel nu înțeleg de ce refuză să ni se arate, în carne și oase 😃
Alex, bun venit în Cetate! S-ar prea putea să ai dreptate. Nu în ce priveşte ideea că Titel ar fi tot în Indonezia, ci în sensul că refuză să ni se arate. De ce crezi că am ales în „sâmbăta muzicală” fragmentele din „Phantom of the Opera” ? 😉
Luni, „Titel” mi-a lăsat un link pe blog – un pomelnic de vreo trei mii de cuvinte, minciuni pe bandă rulantă. Un fel de pledoarie pentru nevinovăția logodnicelor din Graz. L-am întrebat de unde-mi scrie. Niciun răspuns. Știam oricum; IP era din România: rdsnet.ro
Apropo, n-am prins-o pe aia cu Fantoma de la operă 😃
Alex, am încercat să-ţi accesez blogul, dar… 😦
Alex, link-ul e către un blog creat, cică, pentru a colecta informaţii despre Titel. Îndrăznesc să spun că e o aiureală cu alte intenţii…
Se pare că am probleme cu tehnologia 🙂
Încercați asta:
alexpop7620.wordpress.com
M-am prins Alex. Chestia aceea e adresa unui blog creat de cineva cu intenţia declarată de a aduna informaţii despre cazul Titel. Intenţia nedeclarată… 😉
din romania… cumva din oradea? zadareni?
Nu e nici Oradea, nici Zădăreni. Nu spun de unde, căci nu-i corect, dar sigur nu e de unde crezi, Gabriel. Vezi, unul dintre lucrurile negative propagate de scandalul Titel…
ok
Marinel, daca dai click pe numele lui Alex vei fi redirectionat catre o adresa gresita, din care lipseste un punct. Asta ar fi adresa corecta cred: https://alexpop7620.wordpress.com/
Mulţumesc. M-am prins când m-am uitat la adresă şi am observat lipsa punctului, obişnuit fiind cu adresele de wordpress…
Autorul blogului se identifică uneori cu Titel, apoi dispare și iar revine. Cert este că e o șmecherie pusă la cale de cineva pentru a le scoate basma curată pe cele trei fete din Austria.
P.S. Nu am înțeles despre ce-i vorba în legătură cu Oradea și Zădăreni? 😃
Înclin să cred, Alex, că e cineva care încearcă să verifice ceva anume. Dacă mă uit la IP, pare a fi din zona Bucureşti, ceea ce mă duce cu gândul la ceva, sau mai precis la cineva (dintre cei implicaţi) care „se învârte” câteodată pe acolo…
Sper să meargă acuma, dacă nu, atunci sunt probleme la server
Sper că acuma funcționează
Sincer, nu știu de unde ar putea fi, însă scrie foarte, sau destul de bine românește – d.p.d.v. gramatical.Autorul nu poate fi nici o menajeră care lucrează în Austria, după cum nici un misionar născut în România și mai târziu emigrat in USA.
Sincer, sunt cam zăpăcit și nu înțeleg unele lucruri în cazul Titel, și ce interese oculte se ascund în spate. Poate vom afla cândva.
Eu sunt pățit un pic cu infractorii ăștia online.
Alex, dacă eşti păţit te sfătuiesc să fii şi… prudent. Sper şi eu să aflăm ce interese oculte sunt în spatele acestui scandal. Până una alta, eu am avut parte azi de o informaţie care, alături de cea referitoare la vizita din 9 iulie de la biserica din Graz, parcă aruncă o lumină stranie peste toată povestea. Dar, probabil că voi reveni mâine cu detalii… Acum e deja noapte şi, vorba unui copil, „noaptea e ceva negru care trebuie dormit.” 😀
Noapte bună! Si eu am avut o zi plină.