O sâmbătă muzicală… high class


Îi spuneam unui bun prieten de la distanţă că săptămâna asta m-a apucat un dor de muzica anilor în care până şi eu eram un ţânc. Miles Davis, Muddy Waters, Bo Diddley, Joe Turner, Louis Jordan… ca să citez doar câţiva. Şi, fiindcă tot am pomenit de Louis Jordan, era inevitabil să ajung la John Coltrane.

Acum, să vă spun un mic secret. Am zăbovit destul de mult la ultimii doi menţionaţi. Nu de alta, dar saxofonul este instrumentul preferat al soţiei mele. Şi, de ce nu, în anumite genuri de muzică, şi al meu…

Acum, n-am să vă povestesc prea multe despre John Coltrane. Am să vă spun doar, ca o curiozitate, că John Coltrane este singurul muzician… sfânt. Da, poate n-aţi ştiut, dar Biserica Ortodoxă Africană l-a canonizat, lucrările Sf.John Coltrane fiind folosite în cadrul liturghiilor şi serviciilor ei. De altfel, Wikipedia, cea care mă dezamăgeşte cel mai adesea, are de data aceasta un rezumat destul de amplu privind viaţa, cariera şi spiritualitatea acestui muzician de excepţie care, şi astăzi, continuă să influenţeze generaţii întregi de muzicieni. Indiscutabil, jazzul n-ar fi fost ceea ce este azi şi nici mulţia alţi muzicieni n-ar fi ajuns poate la nivelul la care se află în prezent dacă n-ar fi existat „inovatorul Coltrane”…

Pentru azi vă propun două discuri ale sale. Primul, „Blue Train” este preferatul meu; cel de-al doilea, „Giant Steps” este preferatul criticilor, fiind considerat de mulţi drept un monument al jazzului.

Aşadar, astăzi avem jazz…

 

JOHN COLTRANE – „Blue Train” – 1957

JOHN COLTRANE – „Giant steps” – 1960

Anunțuri

Despre marinelblaj

... surghiunul în viaţă e greu...
Galerie | Acest articol a fost publicat în Amintiri, Dacă doriţi să revedeţi..., Muzichie. Pune un semn de carte cu legătura permanentă.

8 răspunsuri la O sâmbătă muzicală… high class

  1. Îți spuneam că Murakami face trimiteri in romanele sale la muzica pe care o asculta eroul respectiv. În „Dans, dans, dans” amintea de o piesă de jazz pe care am ascultat-o in timp ce citeam pagina respectivă. Era vorba de Coleman Hawkins cu Body and Soul. Stii cum suna asta in camera de garda? 🙂

    • marinelblaj zice:

      Răsvan dragă, nu ştiu, dar îmi pot imagina. Hawk (sau Bean, cum îi spuneau prietenii) a fost şi el un sax tenor de excepţie. Am să ascult în seara asta Body and Soul, să încerc să-mi imaginez o… gardă în doi. 🙂

  2. Oana zice:

    Marinel, Marinel… Frumos tare 🙂 Mulțumiri din partea mea!

  3. Adrian zice:

    lectii gratuite de muzica buna! Ar trebui sa aduni toate postarile de sambata intr-un ciclu.

    • marinelblaj zice:

      Of, Adrian! Acest „ar trebui”… 😦 Sincer, mă bucur că, excepţie câteva sâmbete de când există blogul, am reuşit să păstrez seria „sâmbetelor muzicale”. Crede-mă. dacă aş avea timp (şi nu mă refer la cel cotidian, ci mă gândesc la anii mei…) aş deschide un bog dedicat exclusiv muzicii. Aşa… mă mulţumesc să ascult şi să mai împărtăşesc cu voi, prietenii mei, aşa cum, când eram mic, împărţeam o prăjitură. 🙂

  4. qwykx zice:

    ce zi frumoasa mi-ai facut!

  5. qwykx zice:


    asta e fara drepturi de autor

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s