BESTIARUM EVANGELICUM (IV) – Leneşul


Astăzi n-am niciun fel de precizări de făcut. Sau nu de la început… Observ că şi aşa le fac degeaba; seria aceasta de articole pare să „lovească” într-un mod la care nu m-aş fi gândit. Oricum, într-un fel sau altul, ele îşi ating scopul urmărit: acela de a pune oamenii pe gânduri. Ceea ce, nu-i aşa, într-o lume în care ne-am cam învăţat să gândească alţii pentru noi, chiar nu e rău deloc!
Interesant este faptul că reacţiile nu sunt, în marea lor majoritate, publice. Ceea ce e rău! 😦

Astăzi ne vom ocupa de un alt exemplar din acest ciudat BESTIARUM EVANGELICUM: Leneşul

LENEŞ

E drept că atunci când m-am gândit la el mi-a trecut prin minte să trec doar titlul, fiind convins că se ştie deja despre ce e vorba. Şi totuşi, sunt anumite aspecte care n-ar strica să le scot în evidenţă. Căci, e uşor să pui o etichetă fără a te gândi că în spatele ei se ascunde ceva mai mult decât prezintă eticheta. E cam la fel cu eticheta unei bluze. Scrie pe ea „bluză din lână”, dar e mai important să citeşti detaliile: la ce temperatură se spală, dacă se calcă sau nu, cum se usucă etc.

Bun. Acestea fiind spuse, să vedem cum e cu „leneşul nostru evanghelic”…

Ei bine, „leneşul evanghelic” e aşa fiindcă aşa a fost învăţat. Să fie leneş. În fond, e cea mai comodă şi lipsită de griji poziţie în biserică. Leneşul e cunoscut pentru faptul că îşi petrece aproape toată viaţa atârnat în copaci. Observaţi, e vorba de copaci, adică nu unul singur, ci mai mulţi. Cam la fel şi cu „leneşul” nostru. Îşi petrece toată viaţa în biserică. Dar nu neapărat în aceeaşi, Fiindcă leneşul trebuie să se hrănească, trebuie să schimbe meniul şi, pentru asta schimbă şi copacul. Cam la fel şi „leneşul” nostru. Când nu-i mai convine tipul de „hrană” din biserica lui, trece într-o alta. Schimbare de meniu. Acum, este adevărat că asemenea mutări se petrec destul de rar, căci leneşul e cunoscut pentru o digestie foarte, foarte lentă. Altfel spus, şi pentru „leneşul” nostru, până să ajungă să digere un soi de „mâncare” şi să treacă la o alta, durează. Din păcate, mulţi cred că ăsta e un semn de loialitate. Fals. E doar o… digestie înceată.

Traiului în copaci mai prezintă un aspect ce pare a fi comun leneşului şi… „leneşului.” Dacă leneşul „zoologic” alege să stea căţărat în copac fiindcă acolo se mişcă mult mai uşor decât pe sol, „leneşul evanghelic”, odată căţărat într-o poziţie (funcţie) bisericească reuşeşte să supravieţuiască timp îndelungat cocoţat în acea poziţie, unde nu face nimic altceva decât să mănânce şi să doarmă, fiindcă orice contact cu solul (un fel de a coborî cu picioarele pe pământ) poate fi periculos, căci i-ar fi greu să revină de acolo în poziţia aceea înaltă.

După cum puteţi vedea în fotografii, leneşul e un animal simpatic. Cam la fel şi „leneşul.” Şi, în fond, de ce n-ar fi simpatic? Nu face nimic. Deci, nici rău. Că binele… cine să-l mai contabilizeze? În fond, nu spune nici rugăciunea domnească nimic despre „fă aia, fă aialaltă”, ci doar… „izbăveşte-ne de cel rău”! Drept pentru care, cum să nu fie simpatic?

Leneşul doarme mult. Şi „leneşul.” De cele mai multe ori în papuci. Sau în „strana” lui. Trebuie avut mare grijă cu trezirea lui, fiindcă o trezire prea bruscă (la realitate) i-ar putea provoca o cădere din copac, cădere de care nu-l scapă nici măcar ghearele foarte ascuţite. Ah, am uitat să vă spun despre ghearele leneşului! Nu sunt deloc de neglijat. Sunt foarte puternice şi foarte tăioase. Ghearele „leneşului” sunt altfel decât ale leneşului. Dacă la cel „zoologic” ele sunt, ca la majoritatea animalelor, în prelungirea degetelor, la „leneşul evanghelic” ele sunt o prelungire sau chiar o formă aparte a limbii. Tăioase şi foarte puternice. Căci „leneşul” nu e prost deloc. Are „gheare” foarte eficiente. Le-a folosit ca să se caţere, le va folosi şi ca să se apere şi să-şi apere locul câştigat.

O altă curiozitate legată de leneş este aceea că are capacitatea de a supravieţui în urma traumatismelor. Nici otrava nu-i este la fel de fatală ca pentru alte animale. Cam la fel şi cu „leneşul” nostru. Pot fi cutremure în biserica în care s-a aciuat, el tot acolo, în acelaşi scaun, rămâne. Dacă nu cumva schimbă copacul şi meniul. Ceea ce e foarte posibil… Otrava nu are efect asupra lui din două motive: primul ar fi că „nu pune botul” la aşa ceva (e isteţ, v-am spus!) şi al doilea e fiindcă… îi e lene şi să accepte altceva decât lucrurile cu care s-a obişnuit. Greu de scos din tabieturile lui…

Între alte curiozităţi legate de leneş ar mai trebui menţionată variaţia de temperatură a corpului dintre ziuă şi noapte. La leneş, temperatura corpului este noaptea de 24 de grade, iar ziua de 33 de grade. Variaţie de temperatură neîntâlnită la niciun alt animal. Ce are asta de-a face cu „leneşul evanghelic” ? Din observaţiile mele, are. Căci temperatura scăzută noaptea (consideraţi asta „întunecime” sau… „nebăgare de seamă”) îl face greu detectabil fie şi cu… mijloacele tehnice specializate. Altfel spus, rece şi… inofensiv, profitând de „întuneric”, se poate strecura uşor. A! Că ziua se mai „aprinde”, asta e cu totul altceva. Nu vă temeţi; nu durează! Îi e prea lene ca să-l ţină prea mult, căci oboseşte repede…
Tot legat de temperatură, trebuie spus că leneşul are nevoie de o temperatură ridicată pentru a fi ajutat la digestia foarte lentă. Într-un mod oarecum asemănător, când e vorba să „digere” ceva mai dificil de „digerat”, leneşul se înfierbântă. Asta pentru că efortul necesar îl irită, el fiind… „leneş.” Aici pot intra anumite modificări privind felul în care se desfăşoară lucrurile în biserică. Fiind greu de „digerat”, el se „înfierbântă.”

În final, un ultim detaliu (fără a avea, evident, pretenţia să fi acoperit toată paleta caracteristicilor): n-am scris că leneşul se hrăneşte în general cu frunze, muguri şi lăstari. Ocazional, el apelează şi la insecte, reptile şi păsări. Poate de aceea, „leneşul evanghelic” se „aciuează” câteodată pe lângă unii „prădători” din biserică, de pe urma cărora poate profita. Vorba ceea, mai „pică” din când în când câte un… desert. Sau… ceva, acolo! Totuşi, pentru a nu fi remarcate aceste „aciuări”, „leneşul evanghelic” e dotat, asemeni celui din natură, cu un camuflaj. La cel din natură el e format din nişte alge verzi care se încâlcesc în blana deasă, trăind în simbioză cu leneşul. La cel „evanghelic” e oarecum invers, respectiv „leneşul” trăieşte în simbioză cu camuflajul. Astfel, camuflajul ocupă un rol mai important decât personajul în sine, ceea ce explică de foarte multe ori de ce e atât de greu de depistat şi de urnit un „leneş.”

Oricum, un sfat: nu vă lăsaţi păcăliţi de privirea blândă a „leneşului”! În spatele acesteia stau întotdeauna nişte gheare ascuţite şi tăioase!

NOTĂ FOARTE IMPORTANTĂ: Îi rog pe toţi cei ce citesc această serie de articole să nu uite precizarea făcută odată cu începerea seriei: ele sunt pamflete care trebuie tratate cu seriozitate. Apoi, precizarea că nu vizează persoane anume, ci doar caractere. De aceea, oricine mă mai atenţionează că aş avea ceva de adresat cuiva înseamnă că nu mă cunoaşte. Dacă am ceva de spus cuiva, o fac, şi încă folosind… MAJUSCULELE! Drept pentru care, dacă se simte cineva vizat, nu eu sunt cel care ar trebi să mă simt… cu musca pe căciulă!

Anunțuri

Despre marinelblaj

... surghiunul în viaţă e greu...
Galerie | Acest articol a fost publicat în Întrebări... stânjenitoare, Biserica, Mioritice, Pe gânduri, Povestioare cu... mâlc, Simţul civic, Smile..., Zâmbet sau rictus? și etichetat , , , , . Pune un semn de carte cu legătura permanentă.

2 răspunsuri la BESTIARUM EVANGELICUM (IV) – Leneşul

  1. L.I. zice:

    😀 m a facut sa zambesc ranjesc citind ce ai scris despre lenes. no acuma sa nu crezi ca ma incadrez perfect. : ))

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s