România lucrului bine… furat!


Lucram la Combinatul Chimic Arad, în perioada în care acesta se construia. Am prins şi perioada în care a fost furat şi vândut la fier vechi sub guvernările Iliescu…

Nu ştiu dacă vorba românească despre „furatul căciulii” are corespondent în alte limbi cu implicarea verbului „a fura.” În engleză e varianta to cook the own goose, dar nu se pomeneşte ideea de furt…

Dar să revin la povestea mea. Am fost mereu nedumerit de prostia sintagmei comuniste „bun al tuturor.” Acest „al tuturor” a indus probabil ideea de proprietate într-o ţară în care proprietatea era doar o noţiune. Dar şi obiceiul furatului. În fond, dacă e al tuturor, ce bai poate fi dacă duc şi eu o bucăţică acasă?

La secţia în care lucram existau două reactoare ce aveau încorporate, pe lângă catalizatori, şi două plase imense din platină (mă rog, nu cred că era platină în stare pură!). Periodic, aceste plase erau scoase şi spălate în nişte camere speciale. Precizez că eu lucram în domeniul mecanic, aşa că nu ştiam prea mare lucru despre… chimie. Ei bine, de fiecare dată când se scoteau aceste plase pentru spălare asistau doi securişti la cântărirea lor, atât la demontare, cât şi la remontare. Bun al tuturor, dar… Cum se întâmplă de cele mai multe ori, în operaţii de acest gen intervine rutina. Drept pentru care, securiştii noştri nu stăteau să asiste la tot procesul. Cântăreau şi apoi… la o cafea (adevărată, nu cu năut, că doar eram în vest!) în biroul şefului de secţie. Suficient pentru ca, într-o zi ca aceasta, la remontarea plaselor să se constate că lipsea dintr-una din ele o bucată de aproape jumătate de metru pătrat.

Vă imaginaţi ce scandal! Secretarul de partid pe „muncipiu”, şeful securităţii, toată lumea a intrat în alertă. Am fost luaţi şi interogaţi pe rând toţi cei care lucram în acea secţie. Şi nu eram puţini! Niciun rezultat. Nimeni nu ştia nimic. Până după câteva zile când, probabil speriat de amploarea interogatoriilor şi a ameninţărilor strigate peste tot şi tot timpul, un biet muncitor necalificat ce lucra mai mult ca om de serviciu prin secţie a venit şi şi-a mărturisit „abominabila” faptă! El era cel ce „luase” acea bucată de plasă. Nu-i ştia valoarea. O luase acasă pentru a o folosi in loc de plasă împotriva ţânţarilor la cămara de alimente de la casa lui de la ţară! Era atât de nevinovat omul în neştiinţa lui încât nu i-au făcut mai nimic. A trebuit să plătească doar repararea plasei, făcută de nişte specialişti aduşi de la Bucureşti! Şi n-a fost puţin, bănuiesc!

Evident, au fost multe discuţii după aceea. Nu doar instructaje speciale… Bănuiesc că cei doi securişti au contribuit, probabil, la „marele canal românesc”, căci nu i-am mai văzut după aceea! Dar, din discuţiile pe care le purtam în acele zile a reieşit un lucru cât se poate de clar: nicăieri nu se fură ca în România! Şi, cum nu eram prea dus la biserică în acea vreme, am pus un pariu cu colegii mei, ca să le demonstrez că se poate fura practic orice. Zis şi făcut. Pariul meu era că pot scoate din combinat, ca dovadă că poate fi furat… un strung din acelea mici, aflat în faza de montare în atelierul mecanic. Şi… am reuşit, câştigând pariul cu colegii! Cum?

Am pus, ajutat de câţiva colegi, strungul pe un electrocar, am completat un bon de reparaţie şi m-am prezentat la poarta combinatului spunând că trebuie să duc acel strung la reparat, la fabrica de strunguri din oraş, de unde provenea! N-a fost absolut nicio problemă cu portarii. Cine s-ar fi gândit că ar avea cineva curajul să fure… un ditamai strungul.

Asta a fost povestea! De ca am ales să v-o spun?

Pentru că aceasta e filozofia foarte multor români: câtă vreme pot să fur şi eu, ce mai contează cât fură alţii? De aceea nimeni nu e impresionat de lunga listă a penalilor din partidele care ne conduc, toţi cu mâinile băgate până la umăr (nu până la coate!) în avuţia ţării. „Asta e… ei e mai şmecheri, are de unde!” – citat din memorie!

Drept pentru care, de ce să ne mire faptul că nimeni nu-şi pune întrebarea de ce sunt dispuşi pesedeii să plătească sumele necesare pentru toate pomenile electorale (plasele cu ulei, făină etc). Păi, ca să rămân în ton, are de unde dom’le, are de unde!

Şi, pentru că în România nu mai e chiar prea mult de furat, bătălia e acum pentru furtul din banii europeni!

Oricum, până la furatul propriei căciuli la modul concret nu mai e mult. Şi, ce mă fac eu, că nu port căciulă! Mă pocăiesc până şi de idee şi mă pregătesc de dizidenţă într-o ţară în care dacă nu eşti ortodox, nu eşti român, ci „liftă străină”, după cum am aflat recent din afişul de mai jos!

10426336_875127035844875_8035683718743719926_n

 

psd-fluturasisursa

Anunțuri

Despre marinelblaj

... surghiunul în viaţă e greu...
Galerie | Acest articol a fost publicat în Disperări, Jurnal de luptă şi... de pace, Mioritice, Politichie, Povestioare cu... mâlc, Simţul civic și etichetat , , , , , , , , , . Pune un semn de carte cu legătura permanentă.

6 răspunsuri la România lucrului bine… furat!

  1. Cosmin zice:

    Când mă gândesc că Tăriceanu a vândut resursele naturale din zona Insulei Șerpilor, strungul dvs. mi se pare un ac într-un car cu fân .. :-d

    • marinelblaj zice:

      Cosmin dragă, trebuie să precizez un amănunt: evident că am dus strungul înapoi! Asta ca să nu creadă cineva că aş avea vreun strung în apartament! 😀 Oare Tăriceanu poate face la fel? 😀

  2. Cosmin zice:

    Am o maxima care trebuie să o împărtășesc cu întreaga cetate : Pentru că fiecare șomer își dorește o slujba ( una din cele un milion promise ), guvernul Ponta a hotărât să mărească numărul slujbelor oficiate de preoți și episcopi. 😛

    • marinelblaj zice:

      Bună asta! Totuşi, am o întrebare: ultra-super-hiper sfinţia sa, patriarhul e de acord să fac preoţii ore suplimentare? Că un milion de slujbe cer timp, nu glumă! Şi timpul costă! 😀

      • Cosmin zice:

        O face el, așa tipic românesc, ca fiecare domn să fie mulțumit…și domnul cu care se face frate și domnul cu care trece puntea. Eram foarte mic și îmi zicea străbunicul meu că popii L-au răstignit pe Domnul Isus, clar nu prea înțelegeam eu mare lucru atunci, dar astăzi înțeleg mai mult, că ei continuă să-L răstignească pe Domnul Isus. Domnul să aibă milă de ei !

      • szromulus zice:

        Toti preotii o sa faca ore suplimentare duminica. Vor insoti enoriasii la locurile de votare, vor intra cu ei in cabine, ii vor da pe enoriasi afara si vor vota, in mod legal, in locul acestora, in baza legii – „biserica hotaraste votarea si iertarea pacatelor”. Efortul acestora va fi rasplatit cu o saptamana libera si cu bilete de avion gratis oriunde in lume, dus, dar in special, intors 😀

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s