Să mori dintr-o prostie – GUEST POST – Vasi Duma


Să mori dintr-o prostie
– Cazul sfântului și nefericitului Iosia –

Sfânt, pentru că el reușește cea mai mare reformă spirituală din istoria regatelor evreilor. Un Paște, care nu se mai ținea după datina lui Moise încă de pe vremea judecătorilor, și o înviere din morți a Legii. Sparge toți idolii, aruncă în foc toți parii sculptați care funcționau pe post de înălțimi sacre, ucide preoții păgâni, dezgroapă oase întinate și le dă foc, inspectează țara cu o severitate și o râvnă fără precedent în istoria regalității lui Iuda.

„Asta ce-i? Cine e îngropat aici? Ce-i cu stâlpul acesta? De ce e piatra asta aici, în vârful dealului?” Nimic nu scapă de razia regelui zelos. Totul trebuie dărâmat și luat de la zero.

Un exemplu strălucitor de reformă; Luther, dacă l-ar fi întâlnit, sigur i-ar fi cerut un autograf… „de la Iosia, cu drag, pentru colegul meu Luther.”

Și totuși, într-o zi, când reforma adăsta senin pe ulițele Ierusalimului, îi vine ceva în cap lui Iosia, ceva ca o revelație uluitoare și copleșitoare: să se bată cu Faraonul Neco. Și, subit, se termină povestea ca un film absurd: ,,…iar Faraon, cum l-a văzut, l-a omorât…”

Na… Numai la asta nu te așteptai!

Un mare om, o mare figură reformatoare, un star religios să moară într-o luptă prostească. Faraon chiar îi spune: „N-am treabă cu tine, du-te acasă, eu vreau să mă bat cu regele Asiriei, lasă-mă în pace…”

Iosia nu știe butada de ce să te legi la cap dacă nu te doare, și, brusc, moare. De ce este posibil așa ceva? Uite totuși cum îmi explic finalul regretatului Iosia…

Niciodată sfințenia și râvna nu sunt constante. Nu ești tot timpul sfânt, tot timpul în priza Duhului, tot timpul înțelept. Sunt și momente de decuplare, în care, dacă nu ești atent, dă Faraon cu tine jos.

O lecție puternică pentru cei care se cred tot timpul în voia Domnului; nu orice improvizație de moment a sfântului este și voia Domnului. Mai trebuie și smerenie, și umilința așteptării unui răspuns care nu vine tot timpul pe loc… și mai învățăm că nu în orice moment de presing avem, uite, pe tavă, revelația!

Ferește-ne Doamne de noi înșine, ca să nu murim dintr-o prostie!

Anunțuri

Despre marinelblaj

... surghiunul în viaţă e greu...
Galerie | Acest articol a fost publicat în Întrebări... stânjenitoare, Biserica, De-ale păstorului..., Guest post, Jurnal de luptă şi... de pace, Pe gânduri, Trecător prin lume și etichetat , , , , , , . Pune un semn de carte cu legătura permanentă.

2 răspunsuri la Să mori dintr-o prostie – GUEST POST – Vasi Duma

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s