Citeam sâmbătă, târziu spre seară, o postare care mi-a amintit într-un fel că a doua zi urma să aibă loc un „eveniment.”
Acum, în prima dimineaţă a unei noi săptămâni, am apucat să citesc şi comentariul prietenului şi fratelui meu, Paul Morar. Se întreabă el în acel comentariu „de unde au atâţia bani, de îşi permit mereu să-i tot invite pe aceşti învăţători falşi în România?”
Încercam să-i explic faptul că asta e o „investiţie.” E cam la fel cu banii de la bursă. Cheltui cu gândul că „vin ei înapoi!”
Dar, mai atrage el atenţia asupra unor alte aspecte: „caii noştri troieni” care-i cheamă. Interesantă perspectivă oferă aceştia. Dacă i-ai întreba, ţi-ar spune că n-au alt interes decât mântuirea sufletelor. Oare?
Mi-am pus întrebarea, ca unul care ştiu, cred că destul de bine, cam cum funcţionează economic o biserică (din punct de vedere strict pământesc), cum supravieţuiesc acest gen de pseudo-biserici precum „Adoram”, „IHOP”, „Râul trezirii” etc. Dacă ar fi să depindă de contribuţiile enoriaşilor probabil că lucrurile n-ar sta aşa. E limpede pentru orice minte raţională că la mijloc sunt alţi bani, alte interese, alte… investiţii. Chiar mă gândeam că poate n-ar strica o analiză economică a acestui gen de mişcări ce se înscriu mai toate sub marea „pălărie” NAR (New Apostolic Reformation – Noua Reformă Apostolică). Ca şi în cazul „televangheliştilor” americani, sunt absolut sigur că şi în NAR se învârt sume fabuloase. De fapt, sistemul e destul de simplu. Se propun fraierilor (iertaţi termenul, dar care ar fi mai potrivit?) tot felul de proiecte fanteziste, cum ar fi „Cortul lui David”, şi fraierii cotizează, păcăliţi de trei „dimensiuni” ale acestui cort, oferite ca „momeală biblică:
– dimensiunea preoţească, pe sistemul rugăciunii şi mijlocirii neîntrerupte 24/24 – de asta IHOP (Casa Internaţională a Rugăciunii)
– dimensiunea profetică (să-i spunem, un fel de departament de marketing al minciunilor acestei mişcări, foarte important, căci el vinde iluziile!)
– dimensiunea regală (de fapt, cea care îi interesează cel mai mult pe liderii acestor mişcări, fiindcă, în vreme ce „fraierii” cotizează din salarii de nimic, ei trăiesc… regeşte – modelul Benny Hinn sau, mai nou, proaspăt divorţatul mentor al „străjerilor”, Christian Oyakhilome).
Dar, ca să nu… „vorbim vorbe”, v-aş recomanda să urmăriţi, atât cât vă ţin nervii, cu precădere de pe la minutul 1.09.00, cam cum a arătat închinarea de duminică de la „Adoram”, cu faimosul (?) Eddie James. Sigur aşa veţi înţelege de ce am ales şi titlul acestui articol! Nu sunt rasist, dar chiar m-a enervat felul în care manipulează acest om în special tinerii! Mizeria vândută la minutul 1.50.00, prin care se vinde ideea că România va trăi, va face, va drege… când, de faăt, România este cea mai nouă vacă de muls de aceşti lupi răpitori!
Trebuie să recunosc însă că m-au enervat la culme două chestiuni. Traducerea făcută de tânăra româncă (un fel de „google translate” puţin mai cizelat), „dresajul”… performat (sic!) de Eddie James şi mai ales faptul că toată mascarada a fost motivată de momentul Cinei Domnului (veţi observa, dacă aţi rezistat până la minutul 1.34.00, că acolo şi copiii se împărtăşesc şi aberaţia – momeală transmisă, cum că împărtăşirea din trupul Domnului duce la vindecarea bolilor şi că urmează trei zile la Adoram cu… „camera de vindecare” – wow!).
Şi când te gândeşti că vezi şi oameni bătrâni printre cei de acolo, consumând toate acele aberaţii! Oare aşa arată… „scleroza creştină”?
cetatea de piatră 
Material didactic pentru psihiatri.
Escroci, idioti si dementi adunati laolalta.
Gandind in termenii tertului exclus, cand vezi asa ceva fie incepi sa reconsideri ortodoxia, fie devii ateu.
Fie reconsideri pocăinţa, Adrian. Ai uitat varianta asta… 😉
Am plecat de la premisa tertului exclus. Cu alte premise apar alte concluzii. 🙂
Draga frate Marinel, am reusit sa vizionez si eu aseara cu o mare scarba acest spectacol grotesc. Referitor la ceea ce se intampla in ultima parte a clipului am incercat sa dau niste explicatii la mine pe blog daca e cineva interesat sa inteleaga fenomenul.
Nu era parca Aradul unul dintre cele mai mari centre crestine din Romania? Ne intoarcem la New Age, Kundalini, Voodoo? Imaginati-va ca ideologia acestor oameni e sa stapaneasca lumea… sa construiasca Imparatia… sa restaureze cortul lui David…
Să-ţi spun ceva, Paul dragă. Aradul era supranumit şi „Ierusalimul României.” Probabil şi de aceea atâţia farisei în el !
Din punctul de vedere al explicaţiilor despre care vorbeşti, ţi-am mai spus, găseşte o soluţie pentru a putea reblog-ui articolele acelea. E păcat să nu poată fi popularizate mai mult, la câtă informaţie conţin!
Tot incerc sa gasesc solutie la problema asta, dar nu resusesc. Nu pot nici rebloga articolele altora si nici altii pe ale mele. Stie cineva vreo solutie pentru blogurile self-hosted?
Paul, m-am interesat şi mi s-a pus întrebarea următoare: „ok, e un blog self-hosted, dar pe ce platformă e găzduit? Fiindcă poate fi şi wordpress self-hosted!” Scrie-mi un mail cu date mai exacte despre blogul tău şi încerc să găsesc o soluţie! Bless!
Paul this might help http://wordpress.org/support/topic/reblog-plugin. M-am aventurat odata sa intalez blogul pe self-hosted server. O gramada de probleme cu instalarile de plug-in-uri. Vezi ce versiune de WordPress, ce versiune de plug-in de reblog folosesti, etc. Cred ca merge foarte lejer sa folosesti re-postarea manuala, fara a mai apela la reblogging. Personal sunt anti tehnologie PHP si tot ce se face in acest limbaj. Nu ma mir ca exista tot fel de probleme la ce munca se face in acest mediu 🙂 .
Filmul ăla are aproape 3 ore? Păi nici la școală nu stăteam atîta, Marinel, că era o cofetărie vis-a-vis și mai făceam o ”pauză” la orele de fizică… 🙂
Ideea e să le ignori. Eu așa fac. Cele mai periculoase sunt mișcările de tip Harvest-ul lui Barbosu, unde anormalul este mai greu de sezizat. Astea de mai sus trebuiesc comentate, cum ai făcut și tu, dar ele se înscriu în trendul carismatic al epocii pline de dilii prin care trecem. E o nebunie curată, de acord cu tine.
Răsvan dragă, zici tu ce zici cu harvestiţii/travestiţii !!
Apropo… vezi, dacă stăteai mai mult de 3 ore la şcoală, acu’ poate erai şi tu doctor în teologie, umblai pe la Vuiton, vedeai biserici din ţeavă, te specializai în turbane, ajungeai mogul sau măcar un pastor de mega-church! Aşa, îţi risipeşti talentul salvând vieţi şi tratând boli, ca orice om… cu scaun la cap!
Să știi că așa e cu ratatul: de la Trocadero mi s-a tras (așa se chema cofetăria aia). 🙂
Legat de chestia cu vindecatul, să știi că am trecut de faza aia: acum eu mă sperii de bolnavi și ei de mine. 🙂
Răsvan, dacă tot vorbeşti despre vindecat… uite, altora nu le-a trecut; abia i-a apucat pofta. Poate n-ai văzut pe blogul lui Paul. Ia de aici: http://vegheaza.com/2014/09/15/binecuvantarea-de-la-arad-1-sarpele-kundalini-se-trezeste-la-adoram/ (asta dacă rezişti, că filmuleţul e mai scurt!)
Nu, rezistența mea la videoclipuri e de trei minute. 🙂
Vă cred pe amîndoi pe cuvînt.
Mă mai crede şi pe mine cineva pe cuvânt! 😀
Am să caut un videoclip de trei secunde şi două zecimi, să crape şi Usain Bolt de ciudă! 😀
Excelent show 😀 . Foarte energic interpretul, in ciuda kilogramelor. Aici e cheia spiritualitatii, mai mult show 🙂 . La noi intalnirile sunt ca si sedintele la caminul cultural, sobre si cu vorbitori mai slabi decat propagandistii acelor vremuri. Deci s-a rezolvat si problema programelor plictisitoare 😀
Şi unde mai pui, Romulus, că e şi cu intrare liberă! Dacă vor aduce şi „camera de vindecare”, poate se înghesuie toţi în ea şi le trece… 😀
Asta e cultura evanghelica a negrilor. Negrul are voce excelenta si miscare de scena specifica. Cred ca acest tip de manifestari dateaza de foarte multi ani. Para vazusem ceva secvente dintr-un film din anii ’70 unde negrii evanghelici de acelasi fel. Dar romanilor nu le sade bine sa se manifeste in acest fel 🙂
Reblogged this on B a r z i l a i – e n – D a n.
Marinel,
Iti dau credit ca esti consecvent in judecata–pt tine Metanoia si Adoram sunt cam acelas calapod. Culmea ca Daniel Branzei, tine Metanoia in brate si se leapada de Adoram. Care ar fi explicatia? Daca nu ma insel Adoram si Metanoia sunt Biserici prietene, cel putin in anumite sensuri.
Val, îţi spun întâi de toate bun venit în Cetate (nu-mi amintesc să mai fi scris pe aici, dar dacă memoria mea mă înşeală, două urări de bine sunt mai bune decât niciuna 🙂 )
Mă străduiesc să fiu consecvent în judecată, dar trebuie făcută o precizare: eu vorbesc (scriu) despre Metanoia-Harvest, aripa care s-a rupt de Metanoia odată cu plecarea lui Barbosu. Calapodul nu e chiar acelaşi, pericolul mişcărilor, da. În vreme ce la Harvest lucrurile PAR mai în regulă, la Adoram lucrurile au luat-o mult mai EVIDENT razna! Barbosu e categoric mai subtil decât Panda, e un „cal troian” care seamănă mai mult a… cal decât Panda, care e mult mai „pe faţă.”
Acum, din câte ştiu, Daniel Brânzei este prieten cu Barbosu şi, personal, cred că refuză să vadă manevrele mai subtile ale lui Barbosu. Altă explicaţie nu găsesc.
În opinia mea, Harvest se doreşte o replică puternică la nivel regional la organizarea baptistă regională, iar noua mega-church pe care Harvest o construieşte la marginea Aradului intenţionează să fie şi un „centru” al acestei nou apărute coagulări.
Val, eu nu mă mulţumesc să văd „mărunţişurile” din prezent pe care le fac aceste mişcări, încerc să văd puţin mai în perspectivă şi mă mir că alţii nu încearcă să vadă că în spatele Harvest se ascunde un proiect mult mai ambiţios!
Nu ştiu dacă eu voi apuca să le văd toate acestea, nu am pretenţia că aş fi proroc, dar sunt destui care vor vedea cu ochii lor că n-am greşit!
Rămâne de văzut!
Fii binecuvântat!
Marinel,
Drept iti spun ca eu am vizionat clipul de la Adoram si n.am vazut/auzit nimic care sa ma faca sa.i desconsider; dimpotriva, sunt impresionat si incurajat. Nu inseamna ca mi.a placut tot–dansurile alea pe mine ma lasa rece, dar inteleg ca pt ei asta este real si le accept cultura lor. Am fost la Adoram si la conferinta din mai si a fost super tare. Da, au fost si cateva „fortari” din partea unora, dar asta este peste tot (cate o exagerare, etc). Cand zic asta nu inseamna ca nu vad problem si lipsuri, dar nu vad cum ii putem numi pe crestini de la Adoram pseudo-crestini si pe liderii lor sarlatani, iar pe oameni tip Barbosu sau (la extrema cealalta) Bunaciu eroi si lideri stimabili si oameni de referinta! (ma refer la gandirea de tip Daniel Branzei). Biserica lui Cristos peste tot are probleme (mai ales in lumea libera). Iar, daca citim bine primele 3 capitole din Apocalipsa, vedem ca Isus isi mustra/ameninta mai toate Bisericile, dar le numeste Biserici, totusi. Ce este o mare problema in Biserica Adoram ca si mai toate Bisericile din generatia noastra (mai ales cele de tip mai contemporan) este ca nu au timp de rugaciune (mai deloc) in timpul serviciului divin, iar asta nu e bine. Dar asta nu o face pseudo Biserica, doar pt ca au lipsuri–lipsuri au toate.
Marea problema cu cei ce judeca astfel de miscari/biserici/lideri e ca cei care critica nu.i cunosc personal pe cei pe care ii critica; daca iar cunoaste, si.ar schimba radical parerea. Exemplu aici este cel pe care l.ai dat tu: Branzei si Barbosu–pt ca il cunoaste, il accepta si.l vede bun, macar ca pe cei (la fel) ca Barbosu sunt respinsi si catalogati eretici.
Inca o data: consecventa in felul cum judeci dovedeste ca esti drept chiar daca ai sau nu ai dreptate.
Val, faptul că tu nu ai văzut nimic care să te facă să-i desconsideri pe cei de la Adoram ţine de ceea ce suntem (sau nu) dispuşi să vedem (apropo, de ce… „desconsiderare”?) Ceea ce spui tu îmi aminteşte de o întâmplare petrecută cu fratele meu mai mic, Flavius, (decedat la doar 14 ani, victimă „colaterală” a comunismului!), pe când avea doar 4 anişori. Merită să o povestesc, fiindcă se şi potriveşte, şi e, cred eu, la obiect:
Ştiut fiind în cercul lui de micuţi prieteni că este dintr-o familie de pocăiţi, care n-au voie să… să…să…, au venit într-o zi toţi copilaşii cu care Flavius se juca, la bunica mea (locuiam împreună) şi l-au pârât pe Flavius. „Tanti, să ştiţi că Flavius a vorbit urât!” Flavius, care ştia că va fi pârât, era şi el acolo, gata să-şi apere pielea. Când bunica mea a pus, ardeleneşte, mâinile în şold, privindu-l ameninţător, Flavius a emis „geniala” explicaţie: „Buni, dar nu e adevărat! Dacă aş fi vorbit urât aş fi auzit şi eu, că doar eram acolo!”
Val, timpul va dovedi dacă am dreptate sau nu. Tu trăieşti într-o cultură în care exagerările fac parte din cotidian. Eu nu. Mai mult, asta mă ajută să văd mult mai uşor un principiu aplicat în pătrunderea acestor mişcări în România, şi anume acela care spune că marile devieri încep cu mici alunecări. Dacă Harvestul duce o „politică” mult mai subtilă, cei de la Adoram sunt mult mai agresivi în promovarea unor falsuri. Ţie nu-ţi spune nimic video-ul de la link-ul sugerat lui Răsvan? Iată acel video aici: https://www.youtube.com/watch?v=JkpUr9WVBLM Tunelul acela de foc ţi se pare ok? Mie, şi nu doar mie, nu! E un soi de şamanism îmbrăcat în haine „creştine”! Ecouri de Toronto Blessing şi Strange Fire cât cuprinde, învelite în formule de mantre sadea! E acest lucru creştin?
De ce e nevoie să cunoşti personal pe cineva ca să-ţi dai seama că e ceva greşit? Acţiunile nu sunt suficiente? Exagerând puţin, pe Hitler nu l-am cunoscut personal (slavă Domnului, sigur mi-ar fi fost fatal!)
Eu nu sunt în măsură să explic de ce unii apără acţiunile Harvest/Barbosu. Ştiu însă că eu nu am trecut cu vederea acţiunile lor/lui şi am prevăzut destul de bine mişcarea prin care s-a folosit o vreme de „umbrela” Uniunii, pentru ca apoi, ajuns la capacitatea de a se gestiona pe propriile picioare, s-a rupt de ceilalţi, dând pe faţă intenţiile Harvest în această parte a Europei (şi mie îmi spune ceva că lucrurile nu se vor opri la această parte a Europei!).
Şi, în încheierea răspunsului meu, nu cred că e nimerită comparaţia cu Apocalipsa! Mai bine ai reciti epistolele lui Pavel către corinteni şi către galateni. Vorba ta, şi acelea erau biserici!
„E un soi de şamanism îmbrăcat în haine “creştine” ” – Marinel, ca sa poti identifica samanismul, practicile de trezirea energiei kundalini, etc, este imperios necesar sa cunosti aceste lucruri foarte bine. Iar o cunoastere buna nu vine din citirea unui link pe net, ci, probabil, din citirea multor carti pe tema respectiva, cat si analiza informatiei(nu doar asimilarea ei). Este un proces care poate dura ani. Pe de alta parte e nevoie de o viata traita cu Domnul, nu doar teoretizat despre Cristos(cum mai nou rasar tot fel de specialisti in teorie, acreditati, care nu au notiunile de baza ale umblarii cu Cristos).
Marinel,
Ma bucur mult ca ai adus in discutie Bisericile din Corint si Galateni pt ca acolo vedem f clar cum o Biserica a Domnului poate sa ajunga in tot felul de extreme, erezii si ipostaze. Noi de la sine gravitam spre rau si doar prin lupta apriga si veghere putem ramane pe pozitie. Chestile cu tunelul de foc etc (pt ca eu am crescut in cercuri penti/carismatice) sunt ca apa sfintita de cele mai multe ori–nici nu te sfinteste nici nu strica…(fac aici o paranteza sa.ti povestesc o faza tare de prin anii 90–traduceam pt un American care la vremea lui fusese destul de valabil, dar acum era doar o umbra. Dar facea mult tam tam si ca sa.i stimuleze pe oameni le spunea ca ii va unge cu undelemn special adus din Israel, etc..si se ruga omul si facea tot felul de scheme, dar nu s.a vindecat nimeni. Dintr.o data vine un cersetor si imi spune: „auzi, spune.i lui dumnealui sa nu mai faca atata galagie ca toti astia pt care s.a rugat sunt tot asa (dupa rugaciune) cum au fost inainte.” Drept iti spun, pe vremea aia multi americani au incercat multe si si.au permis multe–si le.am permis si noi multe care azi nu le.as mai permite). Asta este dezanvantajul cand pe langa Cuvant ai libertatea Duhului sa umbli calauzit–adesea esti calauzit de fire/emotii si crezi ca e Duhul; mai rau, uneori esti chiar amagit de duhuri inselatoare, dar cumva Dumnezeu a lasat acest risc in Biserica si ne invata sa fim atenti si sa deosebim duhurile, sa luam cei bun, etc. Nu toti care gresesc cum am mentionat mai sus o fac intentionat si cu gand sa insele; uneori chiar simti anumite lucruri fiind manat ori de mandrie, ori de naivitate, etc.. Dar vezi in cazul corintenilor, nu li s.a spus sa nu mai faca ci sa o faca cum trebuie, nici nu i.a numit nimenni diavoli, inselatori, sarlatani, etc pe cei ce le faceau (ma refer la cap 12-14). Cred ca s.a ajuns la o polarizare mult prea mare si prea repede se striga: „hotii” cand nu e cazul. Acuma chestia cu ce spui tu despre unii se folosesc de „umbrele” ca sa ajunga unde au nevoie, nu tine de un stil de crestinism, ci astea se intampla in toate cultele, organizatiile, etc pt ca mereu sunt unii care sunt necinstiti in felul lor de a fi. Te.ai mira sa sti cati raman in cercuri mai traditionale/conservatoare tot pt ca vor sa parvina intr.un fel sau altul. Sa nu.ti spun ca de cateva ori am fost sfatuit si mi s.a propus sa intru si eu in Cult (cel penti)–odata chiar de un om valabil si bine cunoscut. El mi.a zis asa: „Val, ai o viziune f buna si necesara pt Romania, dar ai nevoie de sustinere si trebuie sa intri si tu in cult. Daca intri in Cult vei avea acces la toate bise din cult si vei avea si aprobarea cultului si vei fi acceptat si de carismatici; daca ramai la carismatici, vei fi respins de bise din cult si vei avea si cultul ca si dusman. Uite la mine, mi.a zis, eu sunt in cult, dar fac ce vreau eu, nu imi imipune nimeni nimic (uneori mai bat ei din gura dar nu ma las la ei)”. Si omul nu e un sarlatan, e un om valabil si care face treaba, dar el mi.a spus cum sa fac sa fie mai bine, nici macar nu a facut.o cu spirit de bandit. Dar din nou, chestile astea nu tin de eticheta. Eu unul, n.am nimic nici cu Adoram nici cu Metanoia–la Adoram am fost o singura data (in luna mai) si asta pt ca am f multi prieteni care se inghesuie acolo–eu nu stiu daca m.as inghesui acolo daca as sta in Arad. Pe Cristi il situ doar de la distanta–am fost la o confe BIG unde este si el foarte implicat si avem prieteni comuni si cunosc ceva personae f de caliatate care sunt membri la el la Bise. Omul predica bine. De vina pot baga oricui, dar eu il vad (din nou, de la distanta) un lucrator talentat. Eu nu le cunosc motivatiile nici la unii nici la altii (pe cei de la Adoram nu.i stiu chiar deloc, nici macar numele pastorilor), dar mi s.au parut f smeriti si la locul lor in felul cum vorbesc, si avem prieteni comuni in care am mare incredere.
Imi cer scuze ca am lungit.o asa de mult.
Val dragă,
Să nu uităm cât de categoric este Pavel când le scrie galatenilor: „Cum am mai spus, o spun şi acum: dacă vă propovăduieşte cineva o Evanghelie deosebită de aceea pe care aţi primit-o, să fie anatema!” Nici nu se mai mulţumeşte să le spună hoţi, şarlatani sau mai ştiu eu cum!
Nu contest presupunerea ta că oamenii o fac fără intenţii rele, dar… în al doilea război mondial majoritatea germanilor credeau că Hitler (uf, iar îl pomenesc, nomina odiosa!) face un lucru bun!
Da, sunt de acord cu tine că în plan personal cam peste tot sunt oameni care profită de poziţiile lor, fie ele în culte, fie în afara lor. Ceea ce se întâmplă însă în sânul acestor mişcări gen Adoram, IHOP, Râul trezirii etc nu mai ţine de… inocenţă! Părerea mea e că un om, ajuns într-o poziţie de influenţă cum e cea de pastor, este OBLIGAT să fie atent la ce propovăduieşte, căci va da socoteală! Citeşte, te rog, Ezechiel 34:16, dar în varianta King James, cea mai aproape de original. Vei descoperi acolo un detaliu cutremurător!
N-am afirmat niciodată despre Cristi că ar fi un predicator şi un lider slab. Dimpotrivă! Ne cunoaştem, am colaborat într-o vreme, pe când era la Maranata, i-am tipărit primele cărţi, nu este un străin pentru mine. Îi cunosc felul de gândire. Am şi eu prieteni foarte buni acolo, unii dintre ei în cercurile cele mai apropiate lui. Dar am şi creier. Şi, culmea, îl mai şi folosesc! Repet, ceea ce face acolo e mai mult o mişcare de politică eclesială de anvergură europeană. Este însă deranjant dispreţul cu care priveşte el bisericile aşa zis tradiţionale (de aici şi acele postări ale mele despre „încruntaţi”, aşa cum cataloghează el, dispreţuitor, aceste biserici). Să nu-ţi mai spun despre aerele de superioritate spirituală pe care le au mulţi de acolo! Ei se consideră oarecum singura biserică adevărată din Arad! Restul… nişte oarecare! Şi asta se trage de la mai noua atitudine a lui Cristi. În fine, eu nu intenţionez să judec un om, e treaba Domnului, dar nu am voie să tac atunci când văd „şmecheriile” care se pun la cale printr-o politică relativ bine ascunsă sub masca unor declarate intenţii bune.
În final, ce zici de motivaţia dată de 2 Petru 2:1? Uite, de aceea nu sunt eu de acord cu ideea că „sunt ca apa sfintita de cele mai multe ori–nici nu te sfinteste nici nu strica”. Ba da, strică! Mai gândeşte-te, te rog!
Marinel,
Cine va lucra cu strambatate isi va lua plata tot cu strambatate. Dar din nou, asta nu tine de grupul din care (nu)faci parte, ci de felul cum lucrezi, Ce am observant eu dealungul anilor este ca pacatul nu are granite denominationale sau de curente, iar ce e de condamnat trebuie condamnat egal daca cei ce sunt condamnabili sunt din trupa mai veche sau mai noua. Adesea, insa, ce e mai nou este mai la indemana de atacat–poate pt ca avem mai multe sperante de schimba ceva sau doar pt ca e mai nou si nu ne.am obisnuit inca cu noua stricaciunea sau poate doar orice lucru nou este suspect din start chiar daca este neviovat. 🙂 Cum ai zis si tu, timpul le va limpezi, doar ca va fi prea tarziu.
Eh, Val, plata şi-o va lua CU DREPTATE, dar după strâmbătatea pe care a făcut-o (Col.3:25). Evident, fiecare va fi judecat personal, nu la grămadă. Doar că, uite ce scrie în Ezechiel 34:16… „I will seek that which was lost, and bring again that which was driven away, and will bind up that which was broken, and will strengthen that which was sick: but I will destroy the fat and the strong; I will feed them with judgment” (King James). Adică: „O voi căuta pe cea pierdută, o voi aduce înapoi pe cea izgonită, o voi lega pe cea rănită şi o voi întări pe cea slăbită, dar o voi tăia pe cea grasă şi pe cea tare. Îmi voi paşte astfel turma cu dreptate” Asta mă pune pe gânduri cu privire la cei care profită de pe urma Evangheliei!
Şi, aşa cum spui, pentru unii va fi prea târziu! Şi nu mă gândesc doar la cei care îi duc în rătăcire pe alţii, ci, din păcate, şi la cei ce se lasă duşi în rătăcire doar pentru că li se pare că undeva e mai… „cool” !
Reblogged this on Vegheaza! and commented:
Money, money, money…
Am incercat sa dau reblog, dar nu functioneaza…
Paul, trebuie să mai întreb şi eu pe cunoscuţii care-s categoric „mai specialişti” decât mine, dar chiar nu înţeleg de ce nu merge nici într-un sens (se rebloghez eu de la tine) şi nici în celălalt (tu de la mine), mai ales că fratele Daniel a putut rebloga articolul (probabil fiindcă e pe aceeaşi platforma wordpress).
Întrebare: tu ai mai facut reblog cu alte articole, de pe alte bloguri?
Dezamagit, ce pot sa vad dupa 42 de ani traiti in Cultul Pentecostal, vreau sa va asigur ca acesti oameni nu au avut o intalnire reala cu Dumnezeu, totul e provocator la minte si trup, ei se simt bine in actiunile si reactiile trupului. Dragi frati, indiferent de denominatia crestina, va rog opriti astfel de manifestari, de miscari, nu dati curs si nici crezare unei astfel de miscare, eu personal traiesc in America de peste 33 de ani si Dumnezeu sa ma ierte dar nu am crezut niciodata in acesti oamnei de culoare in absolut nimic, nici macar in presedinte. Nu confundati felul de exprimare, felul de a primi Duhul Sfant, cititi cu atentie Faptele apostolilor Cap 2 si veti intelege cum a avut loc revarsarea Duhului Sfant. Nicidecum nu asa cum il manifesta aceasta grupare. NU,NU, NU. Cand am avut 16-17 ani am fost la discoteca in Oradea, aici arata mai rau cum arata acolo, miscarea corpului foarte provocator, lipsiti de cel mai simplu bun simt, cu sepcile in cap, dansind muzica stilul lui MICHAEL JACKSON. invartituri, tipete aiurea, placere in cele provocatoare ale trupului, CINA, CINA, fratilor unde ati vazut asa ceva la Cina Domnului, acolo e cercetare din partea Domnului, acolo e o adanca recunoastere ca pacatos iertat, Noi nu stricam cuvantul Domnului ca cei de la Milet. Fratilor ce sa mai strici ca aici totul e stricat din temelie, aici cu acesti oameni NU e Dumnezeu. ACESTI OAMENI TRAIESC DUPA INDEMNURILE FIRII… Nu au nimic cu Duhul SFANT. totul e o masinare si spalare de creier., Adinci condoleante tuturor celor ce isi pierd timpul cu astfel de oameni. Dumnezeu sa va lumineze mintile, inima, creierul si sa puteti avea taria la pacat sa-i spuneti pacat si la adevar adevar.. Aici nu este nici cunoastere de Cuvant, nu exista nasterea din nou, nu e nimic din Dumnezeu. OPRITI ASTFEL DE MANIFESTARI RATACITE, NE DISTRUG COPIII. Rog ca Dumnezeu sa ne pazeasca de aluatul fariseilor si de cei ce traiesc fara grija in SION si sa ne pazeasca Dumnezeu de cei ce iau in desert numele Domnului.
George, întrucât bănuiesc că nu eşti una şi aceeaşi persoană cu un alt George care ne „afurisea” acum un an pentru că luam atitudinea împotriva acestor mişcări (vezi aici comentariul lui: https://cetateadepiatra.wordpress.com/2012/10/29/metanoia-schimbarea-mintii-sau-schimbarea-macazului/#comment-3566 ), îţi urez bun venit în Cetate.
Tu ai dreptate şi îmi amintesc ce spunea cineva, şi anume, că oamenii aceştia compromit şi adevărata credinţă penticostală. E trist, dar nu voi înceta nici eu, nici prietenii mei să atragem atenţia la rătăcirile acestea!
DA ASA E BINE A ZIS CINE A ZIS , MUNCIM LA NEGRU….. Pai vi se pare ca nu e corect ?? da la cine muncim ??? cine e presedinte ??////
Partea proastă e că oamenii aceştia mă tem că muncesc pentru un alt „negru”, care, în credinţa populară are corniţe… 😦
Ce fel de oameni frecventeaza aceste biserici? Antreprenori? Salariati? Asistati social?Nu de alta dar ma mir ca exista oameni care ar da bani pe asa ceva.
Medieşanule, bun venit în Cetate! Ei, uite că sunt oameni care dau bani pe aşa ceva! Greu de crezut, dar adevărat. Şi trist!
Multumesc pentru urari. Motivul pentru care am pus aceste intrebari e simplu. E de notorietate faptul ca ISIS isi castiga adepti din paturile sarace, in special cei care sunt pe welfare. Tot asa eram curios cum sunt membrii bisericilor adoram si Metanoia. Sunt formate de oameni de dreapta? Sunt formate de tineri care primesc bani de la parinti, sunt formate din tineri care urasc copiii? Sunt formate din persoane pro avort? Mie unul mi-e greu sa cred ca un tanar care traieste pe banii lui, ar cotiza la o asemenea biserica. Tot asa mi-e greu sa cred ca un antreprenor ar finanta o asemenea biserica. De regula, in tara lor de bastina, oamenii de dreapta sunt conservatori si nu merg la asemenea biserici. De aceea ma interesa sa stiu aceste detalii.
Ai să rămâi surprins Adrian, dar sunt şi antreprenori sau, mă rog, oameni cu bani, care finanţează asemenea biserici (nu spun asta din auzite!). Ceea ce mă tem este că într-o societate atât de fragmentată economic precum cea românească, finanţarea unor asemenea biserici are de-a face mai mult cu o investiţie. Nu neapărat spirituală (cred că înţelegi ce vreau să spun!). De fapt, avem de-a face aici mai degrabă cu o atitudine de frondă faţă de forme, prin sacrificarea conţinutului. Apoi, mai există un aspect: se „pompează” bani serioşi din SUA în asemenea mişcări. Deşi nu deţin informaţii privind acest aspect, mă îndoiesc că Adoram a plătit deplasarea unui grup atât de numeros precum cel al lui Eddie James din SUA până aici. De ce se fac aceste investiţii americane… e nevoie să explic?
Apoi, mai există un aspect: se “pompează” bani serioşi din SUA în asemenea mişcări.
Cred ca aici e de fapt secretul . 🙂
Mie mi se pare ciudat ca majoritatea membrilor sa fie antreprenori.Acuma cine stie.Poate vor contracte in SUA si-si cauta relatii. Mai exista si varianta asta. Nu am indoiala ca ar fi cativa antreprenori dar pe mine m-ar interesa proportia acestora fata de numarul total de membrii.Daca cineva ar face o asemenea statistica eu as fi interesat sa o vad. Ati spus in alte posturi ca au existat si tineri din biserica voastra care au mers la Barbosu si la ADoram. Intrebarea mea este cum erau acei tineri? Care era niveul lor de educatie? Erau de stanga? De Dreapta? Ce job aveau? Din ce patura erau?Care era nivelul lor de salarizare? Asa doar ca sa ne facem o imagine, ca sa stim putin unde stam.
Adrian, în ceea ce ne priveşte pe noi, biserica noastră, a fost o situaţie oarecum mai particulară (un context în care s-a plecat). Dar noi am pierdut cei mai puţini oameni de când cu Metanoia, actualmente Harvest-Metanoia. De remarcat că au plecat oameni bine poziţionaţi economic (domeniul asigurărilor, de exemplu), nu antreprenori, care au ajuns repede „la vârf” în structură. La Adoram, slavă Domnului, nu avem evadări, ci doar tineri care îi mai vizitează, însă mă tem că mierea fiind dulce…Alţii au păţit-o mult mai rău decât noi. Mult mai… UIte un lucru interesant:
Metanoia s-a format iniţial prin desprinderea unui grup destul de consistent din biserica Maranata, cea care îl trimisese pe Cristi la studii… americane. Apoi, prin o formă mult mai contemporană de închinare, prin un mai mare libertinaj (am folosit intenţionat libertinaj şi nu altceva!), au exista plecări mari din cam toate bisericile (baptiste cu precădere) arădene. Într-o discuţie, Cristi spunea că la actuala Harvest-Metanoia doar aprox.20% din cei 400 de membri sunt de provenienţă ortodoxă sau alta decât neoprotestantă. Ce-mi spune mie asta? În primul rând, un calcul simplu arată că 20% din 400 înseamnă o lucrare, să zicem, acceptabilă de convertire. Dar, îngrijorătoare este cealaltă cifră. Adică 320 de oameni au fost „furaţi” de la alte biserici „surori”? Hm!
Cât priveşte statistica la care faci trimitere, ei, da, mi-ar prinde bine să văd şi eu una!
ASigurarile nu se pun din pacate. Nu uita ca intr-o piata in care asigurarile sunt obligatorii(RCA de exemplu) eu i-as numii mai degraba birocrati si hoti decat muncitori: ) Ma refer la antreprenori gen firma de constructii, restaurante, arhitecti, ingineri, firme IT.
Cu privire la tinerii vostrii care viziteaza ADoram, imi poti spune cam cum arata(fizic)? Sunt grasi? SLabi? Urati? Frumosi? Stiu ca poate suna ciudata intrebarea asta dar stiti vorba cum ca Diavolul sta in detalii.
Sa va dau un exemplu. Banuiesc ca stiti scandalul cu Peniel de acum 3 ani in care Cristian Ionescu si altii au luat atitudine. Ei bine, chiar daca au luat atitudine, ei au pierdut razboiul. De ce? Pentru ca aparatorii Penielului erau cam tineri si erau cam FOTOMODELE. Ori Neil Postman, in cartea sa Amuzing ourselves to death a mentionat ca in era moderna nu conteaza ce spui si ce idei ai ci conteaza cum arati iar cei care arata mai bine, au castigat razboiul.
Adrian, tu chiar mă pui să fac eu până la urmă statistica aia! 😀
Pot să-ţi spun că din informaţiile mele, mai ales dintre fete vizitează Adoram. Spre bucuria mea, nu sunt nici multe, asupra frumuseţii nu mă pronunţ (sunt tineri care mă citesc…). Dar, e suficient să urmăreşti mai cu atenţie videoclipurile (în plus, mai multe pe blogul lui Paul Morar, veghează.com ) şi îţi poţi face singur o opinie!
“We were keeping our eye on 1984. When the year came and the prophecy didn’t, thoughtful Americans sang softly in praise of themselves. The roots of liberal democracy had held. Wherever else the terror had happened, we, at least, had not been visited by Orwellian nightmares.
But we had forgotten that alongside Orwell’s dark vision, there was another – slightly older, slightly less well known, equally chilling: Aldous Huxley’s Brave New World. Contrary to common belief even among the educated, Huxley and Orwell did not prophesy the same thing. Orwell warns that we will be overcome by an externally imposed oppression. But in Huxley’s vision, no Big Brother is required to deprive people of their autonomy, maturity and history. As he saw it, people will come to love their oppression, to adore the technologies that undo their capacities to think.
What Orwell feared were those who would ban books. What Huxley feared was that there would be no reason to ban a book, for there would be no one who wanted to read one. Orwell feared those who would deprive us of information. Huxley feared those who would give us so much that we would be reduced to passivity and egoism. Orwell feared that the truth would be concealed from us. Huxley feared the truth would be drowned in a sea of irrelevance. Orwell feared we would become a captive culture. Huxley feared we would become a trivial culture, preoccupied with some equivalent of the feelies, the orgy porgy, and the centrifugal bumblepuppy. As Huxley remarked in Brave New World Revisited, the civil libertarians and rationalists who are ever on the alert to oppose tyranny „failed to take into account man’s almost infinite appetite for distractions.” In 1984, Orwell added, people are controlled by inflicting pain. In Brave New World, they are controlled by inflicting pleasure. In short, Orwell feared that what we fear will ruin us. Huxley feared that what we desire will ruin us.
This book is about the possibility that Huxley, not Orwell, was right
Am extras acest citat din cartea lui Postman. El a scris cartea in 1986 dar s-a cam adeverit ce a spus.
Cu privire la videoclip, l-am vazut. Oamenii se pricep la MArketing. Sunt frumoase fetele in majoritatea cazurilor. Nu ma mira. Neil Postman spunea ca din cauza show bizului nu vor conta ideile si doctrinele ci cum arata persoana care le promoveaza. Ori vad ca in privinta asta baietii de la Adoram se pricep.
Eu nu am fost pe acest sit nici odata, deci alt GEORGE O FI , Pentru mine e o dezamagire ce pot sa vad si sa aud, eu am mai multi copiii, si e foarte greu in America sa-ti controlezi copiii. Da aveti dreptate negri sant amndoi. Dar totusi scrie in BIBLIE nu aruncati margaritarele in gura porcilor. Cuvantul lui Dumnezeu sant margaritare pretioase si trebuie sa fim foarte atenti, nu putem lua in chip usuratic numele Domnului.
e trist sa vezi ca sunt atatia oameni amagiti care merg la astfel de biserici de genul celei din clip. dorinta de faima si bani trebuie satisfacuta cu orice pret. 😦
trebuie sa ne bucuram ca inca in romania mai exista biserici traditionale penti si bapti. si sa ne bucuram ca mai gasim si in diaspora in comunitatile romanesti.
acum cateva minute am dat peste acest clip pe fb; e de la biserica penticotala pastorita de cristian ionescu, parca. ti e mai mare dragul sa i asculti. mi se face dor. 🙂
george a spus f bine ce fac aceste grupari: „iau in chip usuratic numele Domnului.” sau pe Dumnezeu. si mie impresia asta mi o lasa.
pardon, ii o biserica din canada.
se pare ca totusi e biserica pastorita de cristian ionescu. vorbesc cu mine acuma? 😀 : ))
Mi se întâmplă şi mie, L.I. (adică să vorbesc cu mine) Şi, curios, găsesc întotdeauna discuţiile foarte interesante! 😀 😛
L.I., încet-încet asemenea biserici vor ajunge minoritate. Din păcate…
Ceea ce ai văzut tu în acest clip e doar vârful aisbergului! Pentru a te convinge cât de mare amploare iau lucrurile acestea, fă-ţi timp şi vizitează blogul fratelui Paul Morar, un tânăr care este foarte documentat! Găseşti blogul lui în Blogroll-ul meu.
Mai exista un alt aspect si anume al modului in care esti acceptat intr-un mediu crestin(indiferent de nuanta religioasa). Spre exemplu, in anumite biserici(si nu putine) ca sa devii un membru activ trebuie sa strabati un labirint destul de anevoios, care necesita efort, determinare si timp. Stiu suficienti frati bine echipati teologic, care au o capacitate de expunerea Cuvantului mult mai buna decat cei care predica si fac parte din randul membrilor activi, dar niciodata nu au putut sa isi exercite talantul din cauza structurii rigide de cunostiinte si relatii din biserici.
Nevoia de acceptare si de apartenenta poate fi mai usor satisfacuta prin migrari dintr-o biserica in alta. Cunosc bine fenomenul. Indiferent ca vrem sa recunoastem sau nu, te simti mult mai bine intr-o biserica unde esti acceptat si unde ti se permite sa iti folosesti talantul, decat intr-o comunitate crestina care isi promoveaza doar rudeniile si prietenii, indiferent de calitatea si capacitatea acestora. Vorbesc simplu de bisericile din Cluj, pe care le cunosc. Majoritatea care sunt activi, nu fac parte din oamenii inzestrati de sus, ci fac parte din categoria favorizatilor. Bisericile care se formeaza, indiferent ca este vorba de biserici carismatice, penticostale, baptiste, in primele luni de la formare isi sedimenteaza structura de membrii activi. Bisericile carismatice, spre exemplu, te primesc usor, si nu pe baza unui filtru de cunostiinte si relatii. Nevoia de acceptare este una definitorie, pentru noi, ca fiinte umane, asa ca este greu sa o evitam si sa o inhibam, fara consecinte personale. Acceptarea sociala face ca, pentru multi, bisericile carismatice sa fie un raspuns la cautarile lor.
Cunosc bine fenomenul. Indiferent ca vrem sa recunoastem sau nu, te simti mult mai bine intr-o biserica unde esti acceptat si unde ti se permite sa iti folosesti talantul, decat intr-o comunitate crestina care isi promoveaza doar rudeniile si prietenii, indiferent de calitatea si capacitatea acestora. Vorbesc simplu de bisericile din Cluj, pe care le cunosc.”
Ai nevoie de permisiune sa-ti folosesti talantul?????????????????????? Adica vrei sa spui ca doar in biserici iti poti folosii talantul? Eu credeam ca talantul se foloseste in afara bisericii.
Nu stiu ce sa spun SZRomulus.Ceea ce ai scris mai sus suna mai degraba a power hungry people who want power vs power hungry people who don’t want to share power. 🙂 decat acceptare.
Draga mediesanul1234, nu vorbesc de mine, vorbesc de un fenomen de proportii pe care il cunosc bine. Nu este vorba de nici un power hungry, pur si simplu exista multi oameni bine pregatiti care stau pe bancile lor. Ar face mult mai mult daca li s-ar permite, dar este imposibil. Este o situatie bine cunoscuta de membrii bisericilor clasice, nu cred ca este nevoie de elaborare pe marginea subiectului.
Nu vorbeam de tine. Dar inteleg situatia. Numai ca, vezi tu, lumea de azi e VIRTUALA si avem internetul. Deci o persoana bine pregatita TEOLOGIC care nu are acces la pupitru, poate sa isi faca un blog si sa predice fara nici un fel de problema. In felul asta nu-i nevoie de aprobarea nimanui din comitet si deci nu-i nevoie sa paraseasca biserica.
Da si nu. Am lucrat o perioada ca si profesor, stiu ce inseamna a preda si a scrie pe blog. Predicarea nu este foarte diferita de predare. Utilizeaza si dezvolta un ansamblu de calitati similare. Bisericile evanghelice clasice s-au dezvoltat in jurul unei forme de manifestare in care interactiunea este descurajata(cei care au functii active in biserici vor intelege destul de greu ce vreau sa spun). Se creaza o bariera clara intre favorizati si restul lumii. Bariera care nu este specifica trupului lui Cristos. Teologii, spre exemplu(talentati sau de duzina – dar cu diplome) contureaza si mai tare bariera dintre membrii activi si pasivi.
Predarea/predicare si scrisul pe bloc sunt, in speta, situatii cu elemente comune, dar totusi exista diferente destul de mari intre ele. Unele biserici evanghelice au creat nuclee de studiu biblic. Am fost fascinat sa vad oameni cu calitati impresionante, oameni care pusi intr-un context in care li s-a dat voie sa isi foloseasca talantul au scos lucruri absolut divine. Chiar si in nuclee de studiu nu este simplu sa ajungi, fiindca putine biserici organizeaza asa ceva. Pe un crestin cand il faci spectator de servicii de duminica il elimini din ecuatie. Ori bisericile cu orientare carismatica, au sesizat foarte bine carentele bisericilor clasice si au folosit in mod eficient(in directia lor) aceasta parghie psihologica.
Trupul lui Cristos este un organism viu, in care Duhul Sfant produce daruri in diferiti oameni. Dar pentru manifestare acestora este nevoie de cadru favorabil. Trupul lui Cristos nu a fost proiectat sa fie o scena de teatru in care exista actori si spectatori. Dar se pare ca acest lucru a fost prost inteles de-alungul istoriei crestinismului. Sigur, nu incurajez haosul, care este o extrema diametral opusa formei actuale, ci incurajez echilibrul, armonia.
Constientizam sau nu, omul este o fiinta dependenta de structura lui psihologica. Ori, cine intelege bine acest aspect stie cum sa stimuleze (intr-o directie buna sau nu) grupurile de oameni. Se pare ca la acest capitol, carismaticii ofera o forma atractiva care are o buna aderenta la mase.
Constientizam sau nu, omul este o fiinta dependenta de structura lui psihologica. Ori, cine intelege bine acest aspect stie cum sa stimuleze (intr-o directie buna sau nu) grupurile de oameni. Se pare ca la acest capitol, carismaticii ofera o forma atractiva care are o buna aderenta la mase.
Parca ai citat din Eddie Bernaise 🙂
Dar asa e. Carismaticii se pricep la marketing si stiu sa speculeze greselile bisericilor clasice. Si totusi, e foarte greu sa lasi pe toti la pupitru sa vorbeasca Szromulus. Dar motivul pentru care am amintit blogul e simplu: Tinerii si copiii frecventeaza netul. BATRANII NU. Prin urmare, un blogger poate sa influenteze si sa hraneasca spiritual pe cei din biserica lui, fara sa fie nevoie sa fie la pupitrul bisericii lui. Asa ca pe termen lung tot cel cu pregatire teologica superioara castiga fara sa se atrofieze.
Iti dau dreptate cu influentele si relatiile. Dar uite eu lucrez independent de biserica mea cu tinerii di copii(nu toti). E drept ca eu mai mult doar ofer excursii in natura pentru copiii cuminti(ai ascultat de parinti, welcome aboard) si nu ma bag in teologie(aici merg pe ideea din filmul Divided cum ca parintii sunt cei care trebuie sa-si educe copiii) si mai mult ii invat economie austriaca. Si am rezultate mai bune decat biserica mea in sensul ca am reusit sa aduc copiii mai aproape de parinti si parintii mai aproape de copii. Asta cred ca lipseste momentan in bisericile noastre si nu numai.
Apropo. Pentru pastrarea tinerilor eu as face urmatoarea sugestie care a formulat-o si Neil Postman pentru ca contracara efectele manipulari prin showbiz. Se stie ca baietii se lasa influentati de fetele frumoase. Eu i-as recomanda lui Marinel sa ase alieze cu fotomodelele din biserica, sa le invete calea conservatoare, si daca o reusit asta atunci sansa ca sa fie luati de carismatici e minuscula. 🙂
Asta cu sugestia pentru Marinel si cu fotomodelele din biserica o pasez lui Marinel 🙂 . Pe de alta parte exista o mare doza de adevar in treaba asta, fie ca recunoastem fie ca nu.
Modelul optim, aplicabil, pe care l-am vazut pana in prezent este incurajarea interactiunii in grupuri mici de studiu. Nu ma refer la acele „studii” cu intreaga biserica, care numai studiu nu este, ci tot predica(sa nu mai mentionez faptul ca -multe biserici, multe personalizari a solutiei). Grupurile mici de studiu au dat un randament bun, au reusit sa ii determine pe fiecare membru participant sa gandeasca, sa fie creativi, sa isi dezvolte empatia in relatiile inter-grup si nu numai. Am vazut daruri ale Duhului formandu-se dezvoltandu-se(nu ma refer la darurile promovate de carismatici). Pulsul bisericii nu se formeaza in jurul intalnirilor de duminica, ci in nucleele functionale. Prea putine biserici aplica modelul, sau cei care il aplica nu sunt perseverenti, iar pastorii si restul membrilor responsabili, prea rar vor sa vada ce se intampla in acele grupuri, sa le impulsioneze, sa le dea, eventual o directie. Deci nu e necesara rezervarea unui loc la pupitrul de duminica pentru toti care stiu, sau intentioneaza sa predice. Conceptul de biserica=grupul care se intalneste duminica de 2 ori, este unul fortat, artificial. Este o greseala foarte des intalnita de a intelege prin biserica cele 2 intalniri de duminica.
Asta cu sugestia pentru Marinel si cu fotomodelele din biserica o pasez lui Marinel 🙂 . Pe de alta parte exista o mare doza de adevar in treaba asta, fie ca recunoastem fie ca nu.
Si eu am ras prima oara dar daca te uiti in jur, Postman are dreptate.
Interesanta ideea ta cu grupurile mici. Ar fi fain daca am putea gasii o biserica care chiar aplica metoda asta si sa studiem efectele.
Oameni buni, eu n-am citit treaba asta a lui Postman, dar uite că am făcut-o… 🙂
Acum, eu nu m-am gândit neapărat la… fotomodele, dar ştiu că îi am pe mulţi dintre tineri aproape şi, mai mult decât atât, cât de curând vom avea câteva întâlniri de tineret în care vom încerca, împreună cu pastorul nostru, Vasi Duma, să îi punem în gardă pe tinerii noştri cu privire la toate aberaţiile care se petrec în urbea noastră dragă…
În rest, apreciez dezbaterea voastră şi o urmăresc cu interes!
Am participat la astfel de nuclee de studiu inca din anii ’94 cand eram student. Bisericile baptiste din Cluj au avut o astfel de initiativa. Din pacate nu toate, doar unele a caror lideri erau mai sharp. Nu a existat o consecventa pe aceasta latura. Pastorii au lansat idea, iar persoanele care au fost capabile sa implementeze solutia au realizat-o. Cred ca trebuia(trebuie) sa existe o initiativa mai serioasa a liderilor in astfel de directii. Din punctul meu de vedere, inca nu exista un nivel de maturitate satisfacator al liderilor. Multi lideri(pastori) isi petrec intreaga activitate plimbandu-se prin bisericile tarii, intr-un procent de 80% din timp. Este placut sa fi oaspete in alte biserici. Esti bine primit, esti invitat la masa dupa serviciul de duminica, discutii(mai mult sau mai putin importante). Si totul se realizeaza pe costul bisericii si nu pe salarul personal. Vorbesc chiar despre biserica la care ma duc. Excelenta viata, nimic de spus 😀 . In schimb in biserica totul e vraiste. Ce ma surprinde este faptul ca nu exista un sistem bine pus la punct de cuantificarea performantei, realizarii atributiilor. Orice job are o modalitate clara de cuantificare a performantei, de remunerare corepunzatoare cu capacitatea personala. In multe biserici haosul si orarul dupa cheful personal sunt standardele de baza. Nu ma mir ca intr-un astfel de mediu organizat dupa „cum putem si cum ne place” oamenii, dupa ce au rabdat zeci de ani acest tip de organizare, se orienteaza spre altceva. In fond daca vezi ca ti-ai petrecut jumate din viata intr-un sistem cimentat si coordonat dupa lozinca „facem cum ne place si nimeni sa nu comenteze”, mi se pare natural sa te duci in alta parte si sa nu mai insisti acolo unde nu vezi nici un rezultat satisfacator. Carismaticii sunt inteligenti la acest capitol si pot exploata foarte bine lipsurile existente in bisericile clasice. Ne mai intrebam de ce placa oamenii?? Le dam si motive sa plece 🙂
Că religia e o afacere nu e nicio noutate. Oricine a citit puțină istorie a religiilor realizează acest lucru. În unele colectivități, pe lângă un profit mercantil, cei care „intermediază” între ”cele două părți” – divinitatea și omul, exista și un profit al plăcerilor trupești, fiindcă fecioarele trebuiau să se ofere etc., etc., dar și profitul de putere. Și desigur altele…
A te detașa de un comportament religios e în regulă. A anatemiza uneori până dincoace de discernământ e o capcană. Mă uit în încăperea din videoclip și nu găsesc niciun om pentru care să-mi fi dat eu viața.
In urmă cu vreo doi ani, am participat la un program religios în Marea Britanie. Sala era de cel putin șapte ori mai mare decât cea din acest videoclip. Manifestările erau ceva mai zburdalnice, iar muzica și dansul erau mai de calitate și bine organizate. Oamenii se închinau – în felul lor – lui Dumnezeu. Credeau în Fiul lui Dumnezeu și mărturiseau jertfa și mântuirea prin El. Credeau și în prezența Duhului Lui. M-am închis în sinea mea, refuzând participarea la o sărbătoare astfel compromisă. Dumnezeul lor nu era și al meu… În timp ce povesteam cu Dumnezeul meu – în prezența zgomotoasă a celor din încăpere -, Dumnezeu m-a întrebat: „Pentru care dintre ei ți-ai dat viața?” Nu mai spun restul poveștii, fiindcă l-am mai spus undeva, cândva…
Religia te învață în cel mai bun caz DESPRE Dumnezeu (sau altă zeitate). Pentru creștin, în schimb, a-L cunoaște PE Dumnezeu e o experiență care transcende religia. Zilele trecute am citit că fiii lui Eli nu L-au cunoscut PE Dumnezeu. Destul de ciudat, fiindcă au fost de față la multe sărbători și au văzut de-aproape ce făcea tatăl lor și Cui aducea jertfe. Însă cunoașterea DESPRE nu e totuna cu a-L cunoaște PE Dumnezeu în modul cel mai direct și personal.
Revenind la videoclip, detașarea de un comportament religios e ok. Dar nu-i poți oferi nimănui un alt comportament religios colectiv, care să fie absolut corect și desăvârșit întemeiat, căruia să nu-i poți aduce nicio corectare și niciun reproș sub nicio formă, niciodată. Pur și simplu pentru că acolo unde Cristos a întemeiat slobozenia Lui, oamenii (liderii) au ridicat propriile garduri.
Dacă religia continuă să fie o afacere, ar trebui să îi denunțăm și pe pastorii din bisericile penticostale și baptiste care se deplasează în bisericile din diaspora și predică dacă primesc o plată. Muncă la negru? Dacă ne-am așeza în fața oglinzii…
În loc de concluzie, da, haideți să punctăm derapajele, grație vederii prin propriile lentile. Dacă s-ar putea și cu Dragoste… Și să anatemizăm după ce ne-am dat viața măcar pentru un singur om.
Zic și eu…
Bogdan dragă,
Cam rar prin Cetate, dar bănuiesc că eşti ocupat, aşa că acordăm circumstanţe atenuante 🙂
Hai să facem o scurt raţionament pe marginea acelui „să-ţi dai viaţa pentru un om…”
Cam greu să ajungi în postura de a-ţi da FIZIC viaţa pentru cineva. O poţi face în câteva feluri, nu toate accesibile oricui. Dar… Viaţa înseamnă timp. Timpul înseamnă zile, ore, minute. Poţi să-ţi trăieşti zilele, orele şi minutele pentru tine sau poţi să consumi din ele bucăţi pentru alţii. Te întreb: de ce crezi că scriem (cei care o facem) despre aceste probleme, în loc să ne trăim orele petrecute astfel pentru noi înşine, cu familia, citind o carte etc? Eu, de exemplu, trăiesc din traduceri. Care nu sunt deloc uşoare, dar foarte prost plătite 🙂 Fiecare minut înseamnă o parte din facturile care nu te iartă, o bucată de pâine etc.
Ei, bine, acesta am găsit eu că e modul de „a-mi da viaţa pentru alţii.” ŞI, vreau să ştii că nu o fac deloc în absenţa dragostei. Dacă n-ar fi ea, nu mi-ar păsa!
În rest, te mai aştept. Cu dragoste 🙂