Inofensiva ofensivă


CLOVNIfoto

Mi s-a reproşat, mai voalat sau mai direct, implicarea mea în disputele privind noile frământări din lumea evanghelică.

„Lasă-i pe alţii să o facă, ce te bagi tu!”
„Nu-i de nasul tău bătălia asta, te vor hali peştii cei mari!” sau
„Aici e vorba de teologie de un nivel mult prea înalt ca să poţi face faţă!” au fost câteva dintre replicile adresate.

Altele au fost mai… directe, deşi… indirecte: „guguştiuci” am fost numiţi de unii. Se vorbeşte despre „exclusivism religios”, este drept, pe un ton care ar dori o aşezare la o masă calmă a discuţiilor (am scris „masă calmă” şi nu „discuţii calme”, căci asta se doreşte de fapt, o aşezare a discuţiilor în care „setting-ul” să fie deja prestabilit!).

Nu mă deranjează toate aceste etichete! În fond, oricine poate să-şi exprime opinia faţă de o altă persoană. Trăim într-un mediu (pretins) democratic. E drept, când este vorba despre mediul evanghelic, lucrurile ar trebui să stea cu totul altfel, dar…

Ceea ce mă deranjează sunt atitudinile. Nu contest nivelul cultural al nimănui. Nici nivelul de pregătire academică. Nu pot însă să nu mă întreb, dacă tot suntem între oameni care citesc, studiază şi aplică învăţăturile biblice, cum rămâne cu ceea ce spune Pavel: „eu spun fiecăruia dintre voi să nu aibă despre sine o părere mai înaltă decât se cuvine; ci să aibă simţiri cumpătate despre sine.”?

De unde aroganţa cu care sunt trataţi oameni care nu intră în dispute ca să-şi etaleze nivelul cultural, ci care doresc să descâlcească evenimentele care se petrec cu o viteză ameţitoare sub ochii lor? Mă deranjează aerul de superioritate ca argument. Mă deranjează faptul că, deşi este util să înţelegem învăţăturile Scripturilor şi prin studii de specialitate, ni se strecoară în minte ideea că dacă nu eşti în stare să citeşti şi în… limba coptă, s-ar putea ca Scriptura să-ţi fi „furnizat” informaţii sau învăţături… discutabile.

Mă deranjează faptul că, în vreme ce în România evanghelică se petrec lucruri greu de imaginat cu ani în urmă, în vreme ce dizidenţele se înmulţesc şi învăţăturile false duc în rătăcire tot mai mulţi oameni, unii nu pot coborî măcar pentru o clipă de pe scara bibliotecii ca să afle ce se întâmplă în lumea reală.

Şi mă deranjează că întrebările pe care le punem unii dintre noi au parte de zâmbete condescendente ce abia se ascund în spatele în spatele agendelor „neutre.”

De fapt, pe cine interesează ce mă deranjează pe mine?

 

Îmi amintesc celebra replică dată de Ceauşescu din faimosul balcon al „revoluţiei”: „staţi liniştiţi la locurile voastre!”

Cam asta ni se spune de către cei care vor să ne facă să credem că ne agităm fiindcă nu ştim să citim, pentru că vedem duşmani ai credinţei acolo unde nu sunt decât „specialişti” ai ei. În vreme ce ofensiva ereziilor continuă, deşi ni se tot inoculează ideea că e total… inofensivă!

Da, e o treabă grozavă să te poţi mândri că te-ai fotografiat cu un teolog de talia lui Volf! (nu ofer link-ul, căci aici funcţionează… excluderea, nu îmbrăţişarea!)

În ce mă priveşte, şi sunt convins că aşa gândesc şi alţii, prefer să mă asigur că voi avea parte de o „fotografie” de final cu un Personaj căruia să-I pot mărturisi: „M-am luptat lupta cea bună, mi-am isprăvit alergarea, am păzit credinţa” şi să aud răspunsul: „Bine, rob bun şi credincios…”

Anunțuri

Despre marinelblaj

... surghiunul în viaţă e greu...
Galerie | Acest articol a fost publicat în Întrebări întrebătoare, Biserica, Disperări, Jurnal de luptă şi... de pace, Mioritice, Pe gânduri, Sare... amară, Trecător prin lume și etichetat , , , , , , . Pune un semn de carte cu legătura permanentă.

95 de răspunsuri la Inofensiva ofensivă

  1. Pingback: Inofensiva ofensivă | Jurnal

  2. Vaisamar zice:

    „Mă deranjează aerul de superioritate ca argument. Mă deranjează faptul că, deşi este util să înţelegem învăţăturile Scripturilor şi prin studii de specialitate, ni se strecoară în minte ideea că dacă nu eşti în stare să citeşti şi în… limba coptă, s-ar putea ca Scriptura să-ţi fi „furnizat” informaţii sau învăţături… discutabile.”

    Și pe mine mă deranjează impostura. Faptul că vraciul satului vrea să treacă drept chirurg specializat (apropo, dvs. pe mâna cui v-ați da în cazul unei operații complicate?). Mă deranjează că oamenii ajung să se pronunțe asupra unor cărți pe care nu le-au citit. Au gnosticismul în buzunar și nu simt nevoia să invoce o autoritate. Ei sunt autoritatea finală în materie de orice fiindcă au totul la degetul mic.

    În momentul în care te apuci să-ți dai cu părerea despre gnosticism fără să ai studii de specialitate, se cheamă că „ai o părere mai înaltă decât se cuvine”.

    Și mă deranjează că o remarcă despre gnosticism e luată ca afirmație că nu poți înțelege Scriptura dacă nu știi… coptă! Nu știu cine v-a strecurat dvs. această idee. Eu mă refeream la scrieri copte (gnostice sau gnosticizante), nu la NT (scris în greacă) sau la VT (scris în ebraică).

    Mă deranjează cumplit reaua-credință, deformarea supuselor interlocutorului cu o morgă pioasă, invocarea Bibliei în discuții unde am putea rezolva chestiunea făcând apel la bunul simț.

    În lumea reală, a relațiilor umane firești, discuțiile nu ajung la ferocitatea pe care o au în lumea virtuală. E straniu că dvs. vorbiți de „lumea reală” pe un blog (element din lumea virtuală)! Dvs. vă imaginați că știți cum sunt eu în lumea „reală”, în relațiile cu familia mea, cu prietenii și cunoscuții?

    • marinelblaj zice:

      Iată cum am ajuns să facem schimb de „deranjuri.” 😀
      Ce nu înţeleg este de ce vă deranjează… deranjurile mele! Dorinţa de a vedea oameni coborâţi din augustele sfere pentru a explica celor cu „morgă pioasă” (poate găsiţi pioşenie şi în altă parte, mai străduiţi-vă!) lucruri ce păreau nu cu multă vreme în urmă simple precum „bună ziua”, dar devenite peste noapte (un fel de „noaptea generalilor” după cum arată „crimele”!) chestiuni strict teologice şi, implicit, rezervate doar specialiştilor, insinuaţi a fi impostură, doar pentru că atinge subiecte sensibile din agenda unora?
      Ştiu că mă veţi trece din nou la capitolul „morgă pioasă”, şi totuşi MĂ risc (ca să citez din „culţii” dumneavoastră admiratori şi susţinători) şi vă spun că înainte de a mă da pe mâna unui chirurg, mă las pe mâna Domnului, care poate face şi dintr-un „vraci al satului” un chirurg eminent! Mai rămâne doar ca acel chirurg specializat să iasă din biblioteca plină de cărţi… specializate şi să explice bietului sătean, pe limba lui, să priceapă şi el ce e cu operaţia până nu se termină „transfuzia” şi ajunge să fie declarat mort!
      Oricum, mulţumesc că mi-aţi oferit informaţia preţioasă privind limbile în care au fost scrise cele două Testamente. La glosolalia de tot felul cu care suntem bombardaţi, nu strică să ştii un detaliu ca acesta! E şi ăsta un început bun din partea unui specialist, un început care poate să dea speranţe şi unora precum Răsvan, Romulus, Paul, care pot spera să afle răspunsuri la probleme „ceva” mai complicate decât aceasta (le puteţi găsi din abundenţă în comentariile lor aici sau pe blogul lui Răsvan, dacă timpul vă permite!)
      Iar în ce priveşte „lumea reală” versus „cea virtuală”, dacă aţi fi făcut efortul de a accesa link-ul, aţi fi descoperit afirmaţia care vă aparţine („Mărturisesc că nu mi-e cunoscut cazul Adoram. Și nici despre Străjeri nu m-am documentat încât să știu ce hram poartă”) şi la care făceam trimitere când spuneam despre lumea reală. În rest, evident, nu ştiu şi nici nu trebuie să mă intereseze ce faceţi dumneavoastră în particular, şi ştiţi foarte bine că nu la asta mă refeream!
      Şi un ultim amănunt: cam pe când vremea în care specialiştii ne vor pune la dispoziţie o listă cu lucrurile despre care ne putem da noi, plebea, cu părerea?
      Cât despre „reaua-credinţă”, cred că aţi greşit adresa! O pot confirma până şi „adversarii” mei, nu doar prietenii!

      • Marinel, omul ăsta îşi făcea autocritica şi n-am observat! 🙂
        Băiatul ăsta suferă de complexul primei generaţii de „încălţat”. El vrea să demonstreze, să dovedească.
        Păcat că scrisul lui scrîşneşte de parcă a mîncat sticlă pisată.
        Nu vreau să mă supăr cu penticostalii, dar şi ei au venit mai tîrziu pe lume. Iar cei din România erau majoritatea lipsiţi de cultură.
        Există acel gen de snobism de care amintea Cristian Ionescu, referitor la invitarea lui Volf. Să dovedească clar că „originea sănătoasă” s-a mai şters, cu anii.
        Iar fraza: „Și pe mine mă deranjează impostura. Faptul că vraciul satului vrea să treacă drept chirurg specializat (apropo, dvs. pe mâna cui v-ați da în cazul unei operații complicate?). Mă deranjează că oamenii ajung să se pronunțe asupra unor cărți pe care nu le-au citit.”
        este o porcărie pentru care îl trec în categoria lui Alin Cristea, la oamenii-spam.
        Ai avut dreptate: m-am înşelat în cazul lui Emanuel Conţac, iar viitorul o va dovedi. Sper să ajungă să citească în viaţă cît am citit eu şi alţi vraci ca mine.
        Tipul este absolut dezgustător. Mă ierţi, Marinel.

      • marinelblaj zice:

        Răsvan, tu ştii cam tot ce ştiu eu la ora asta! El nu ştie! Dar vorbeşte, şi e greu să vorbeşti din vârful scării! Îţi garantez că ne va părăsi curând. Nu e comod să stai printre „guguştiuci!” Păcat. Speram, totuşi, la răspunsuri concrete, nu la miştouri… Noroc cu Adrian, căci altfel chiar îmi schimbam impresia despre… lumea academică! 😀

      • Dl. Adrian joacă în altă ligă. Noi, microbiştii, ştim că ăsta e un compliment! 🙂

      • marinelblaj zice:

        Mare dreptate ai! Şi pe mine mă enervează când aud câte un comentator de fotbal că spune: „şi-au ţinut în şah adversarii” când habar n-au care- s pionii şi care-s nebunii ! 😀

    • Sanyi zice:

      În momentul în care te apuci să-ți dai cu părerea despre gnosticism fără să ai studii de specialitate, se cheamă că „ai o părere mai înaltă decât se cuvine”.
      Vedeti domnule de ce suntem asa de bine ancorati in credinta crestina pentru ca avem pastori cu doctorate care se pricep si la dogme crestine, filozofie idealiste, la greaca si mai stiu eu in ce limba vrea Dumnezeu sa ne vorbeasca. Intelepciunea aceasta lumeasca il exclude pe Duhul lui Dumnezeu din mintea si vietile nostra. Daca nu ai doctorat nu poti sa ai intelepciune primita de la Dumnezeu ca sa intelegi tainele Scripturii. Spuneati ca lumea virtuala difera de cea reala. Nu este tocmai asa in toate cazurile. Sunt multe persoane pe care le cunoastem din lumea reala iar cand citesti de pe bloguri cuvintele pe care le folosesc ca la usa cortului, te gandesti la Sodoma si Gomora si la pedeapsa pe care au primit-o pentru pacatele lor, Dumnezeu n-a mai asteptat ziua judecatii de apoi. Un om cu frica de Dumnezeu nu are obligatia ca sa traieasca atat in lumea virtuala cat si in viata reala dupa placul lui Dumnezeu?

      Ceea ce am scris nu sunt reprosuri, sunt doar pareri care trec prin mintea mea citind pareri si idei, concepte despre credinta si Dumnezeu. Poate o sa-mi spuneti cum mi-a spus o persoana cu doctorat, fost profesor la ITP. /Cine esti tu ca sa-mi dai mie sfaturi?/

  3. Adrian zice:

    Si care sunt „pestii cei mari” care „te vor hali”? E prin zona vreun Gura de Aur, vreun Einstein al teologiei (iertare pentru acest oximoron) si noi nu am aflat?
    Modul in care unii iubitori de teologie (ma abtin sa folosesc termenul „teologi”) inteleg sa-i „haleasca” pe „cei mici” nu este decat o vanturare (uneori, nici macar dibace) de vorbe.
    Pe masura ce imbatranesc incep sa-i dau dreptate mult mai batranului meu mentor in stiinta si inginerie: teologia, asa cum o fac unii, incepe sa semene cu o barbologie in care poti argumenta si contraargumenta orice, o flecareala inconsistenta care ar putea fi generata destul de bine si de un software conceput astfel incat sa alature pseudoaleator cuvinte. Daca ma asociez cu Romulus, cred ca in cateva luni putem scrie un soft capabil sa genereze o teologie mai consistenta decat verbiajul unora.
    Nu sunt foarte impresionat de sofismele astea cu „nu poti sa-ti spui parerea” pentru ca nu stii dialectul tuftwu al limbii jiumbuglu vorbita acum 3800 de ani de niste culegatori de melci, care, ce sa vezi?, aveau capul plin de subtilitati teologice. Vorbesc unii de teologie de parca ar fi logica formala.
    Sa inteleg ca Marinel si Rasvan Cristian nu pot ca sa-si dea cu parerea intr-o chestiune teologica pentru ca nu sunt teologi, nu stiu idiomurile pastorilor de capre din antichitate si nu au citit cele 7238 de carti care sunt bibliografie obligatorie?
    Dupa cum stii, eu sunt de parere ca fiecare are dreptul sa-si expuna la taraba ideile, fie ca e crestin, islamist, budist, mormon, animist sau chiar barbosoharvestometanoist. In agora academica e permisa orice fel de discutie. Dar sa nu vina icsulescu si sa-mi spuna ca nu ai voie sa-ti spui parerea pe un blog daca nu esti la nivelul unui Culianu! Ce facem, ne inscriem la toate facultatile ca sa ne putem spune si noi un punct de vedere?!
    Simte-te liber sa spui tot ce-ti trece prin cap, chiar daca nu ai doctoratul in specialitatea respectiva. Nu ai pretentii ca tii aici un curs universitar si nici nu pretinzi ca scrii un articol pentru o revista cotata ISI (s-ar putea sa gresesc, nu sunt sigur ca exista reviste de teologie cotate ISI). Suntem intr-un fel de poiana (digitala) a lui Iocan.
    Daca unii absolventi de teologie au dreptul sa-si dea cu parerea referitor la teoria evolutiei/politica/fotbal/meteorologie/agricultura/starea drumurilor fara a fi licentiati in biologie/politologie/educatie fizica/geografie/agronomie/constructii civile, atunci un traducator si un medic au voie sa-si dea si ei cu parerea in teologie.

    • marinelblaj zice:

      Adrian dragă, se pare că am făcut greşeala de a „călca” în „curţi împărăteşti”! Asta e! Partea hazlie e că în loc să mă ia la şuturi „portarii de serviciu”, m-a luat „curtea regală!” Şi eu care voiam doar nişte răspunsuri! Acum mă tem că am să le primesc, intenţionat, în… sanscrită, să mă simt suficient de umilit ca să nu mai îndrăznesc altădată!
      Şi când te gândeşti că m-am străduit să scriu şi cu caractere „bold” multe întrebări, poate, poate se îndură să răspundă cineva!
      Mai mult, Romulus şi Paul discută între ei, dar acolo nu se amestecă specialiştii. Probabil fiindcă e într-o română mult prea puţin pretenţioasă…
      Nu mai rămâne decât să aştept să te asociezi cu Romulus pentru acel soft, că doar în aşa ceva se pare că mai putem avea speranţe de a ne dumiri şi noi! 😀

    • Remus (fratele lui Romulus...) zice:

      Sunteți răuț… generalizați nepermis (v-o spun cu respect) iar unii și-ar putea închipui că toți teologii sunt la fel. Poate că sunt, dar probabil că nu chiar toți. Sigur cunoașteți teologi competenți în România – sau, cel puțin, unii pe care dumneavoastră îi socotiți competenți. Dacă tot se dau nume pe bloguri, de la Conțac la Stanciu, dați-mi, vă rog, un nume de teolog (sau mai multe) pe care îi apreciați cu adevărat și a căror competență e confirmată empiric (cărți, articole etc.)

      • szromulus zice:

        „fratele lui Romulus….” – sorry – nu ne cunoastem si legenda nu se aplica in cazul de fata.

      • Remus (fratele lui Romulus...) zice:

        Nu-i cazul să vă supărați… Luați-o ca pe o glumă nevinovată. Cer iertăciune dacă v-am pricinuit supărare.

      • Adrian zice:

        Domnule, inainte sa comentati ce scriu altii, invatati ce e aia o „generalizare” si mai rasfoiti un manual de logica elementara. Am scris, negru pe alb, „UNII”. Asta inseamna ca „nu toti”, ci cel putin unul. Unde e „generalizarea nepermisa”? In mintea dumitale, presup.
        Eu nu am nimic cu domnul Contac, un om inteligent si pe care chiar il apreciez, ceea ce, dupa comentariul pe care l-ati postat, nu pot spune despre dumneata. Mai mult, dati dovada de nesimtire cand introduceti numele lui Teofil Stanciu, un om din anticariatul caruia am cumparat carti (foarte bune si ieftine!) si cu care am dialogat in conditii normale. Nu ma intereseaza sa judec cat de teologi sunt dansii, ma refeream la cu totul altceva.
        Nu va mai spuneti „fratele lui Romulus”. Dansul stie sa citeasca un text si face diferenta dintre „unii” si „toti”. In plus, e si un crestin de treaba, nu unul ne(mai)dus la biserica, asa cum sunt eu.
        Nu ma simt obligat sa dau niciun nume (desi am in minte cateva), doar pentru ca mi-o ceri dumneata.
        Dupa stil, am impresia ca ne-am mai „ciocnit” si pe blogul lui Marius, asa ca va rog sa ma ignorati, asa cum, cu mare placere, voi face si eu referitor la dumneavoastra.

      • Remus zice:

        Domnule Adrian, ați sărit ca ars și nu înțeleg de ce. Tonul mesajului meu s-a dorit cu iz de glumă; n-am avut nici cea mai mică intenție să vă iau la rost. Nu v-am acuzat de nesimțire, dumneavoastră în schimb o faceți în dreptul meu, și nici nu v-am cerut să dați nume de teologi pe care îi apreciați – v-am rugat s-o faceți sperând că în locul răspunsului înțepat de mai sus veți găsi de cuviință să ne oferiți niște nume ca unora care chiar nu cunosc situația teologilor români pe care, din câte am văzut până acum, dumneavoastră îi cam știți. Vă înșelați în privința ciocnirii dintre noi – vă scriu pentru prima oară și, iertați-mi ignoranța (sunt un creștin simplu și fără pretenții), dar habar n-am cine sunteți. Sper însă că nu sunteți așa cum arată mesajul de mai sus… Referitor la chestiunea cu ignoratul: vă rog să nu mă ignorați înainte de a-mi da câteva nume de teologi români din țară pe care îi socotiți dumneavoastră competenți, iar eu promit că nu comentez răspunsul în niciun fel (v-aș fi recunoscător să-mi dați numele respective pe adresa de email oppo2947@yahoo.com, care chiar există). Mi-ar plăcea să aflu o părere pentru că zilele astea aflu doar că unul sau altui nu-i bun din cutare sau cutare motiv. Cu stimă (pe bune), Remus (renunț, după cum vedeți, la expresia “fratele lui Romulus”)

      • Adrian zice:

        Asta e cand comunicam in scris si nu ne vedem expresiile fetei, nici nu ne auzim inflexiunile vocii. Punem indirjire si rautate acolo unde, poate, nu e decat un zambet sugubat. Ni se pare ca auzim un tipat si poate ca nu e decat un ton amical.
        Dincolo de asta, repet: nu am „generalizat nepermis”, dovada ca am folosit „unii”. Judecata mea a fost si ramane una particulara. Si nu mi-a placut alaturarea numelui domnului Stanciu in contextul comentariului meu.
        O sa va scriu pe privat. Chiar nu vreau sa-mi exprim opiniile de acest fel in public. Si asa sunt trecut in toate indexurile posibile… Oricum, trebuie sa va scriu repede de tot, cat inca mai am ceva opinii teologice. 🙂

      • Remus zice:

        Bine, vă mulțumesc pentru opinii – cer scuze pentru deranj.

  4. Editor zice:

    De obicei evit un simplu reblog, asta pt că poza apare la mine prea mare, iar textul revine cu caracterele care nu-mi convin etc, pledoarie ce ține loc de Anunț prealabil și mulțumire și respect pentru reblogare.

    Subscriu la cele afirmate în articol, fără alte comentarii, ar fi de prisos. Apreciez libertatea duhului de a te exprima liber și de a avea și ce spune. Sinceritatea, atitudinea de pompier, aceea de străjer, din care să răzbată și ceva din izul de samaritean nu poate decât să aducă sănătate și ocrotire.

    • marinelblaj zice:

      Vă spun, ca tuturor celor care intră în „Cetatea de piatră”, un „bun venit!”
      Mulţumesc pentru consideraţii şi pentru reblog! Nu fac altceva decât să mă străduiesc să mă bat pentru o credinţă lipsită de „ifose” teologice, căci, sincer, trăiesc cu senzaţia că acestea vor sufoca tot mai mult credinţa simplă şi nesofisticată a primilor creştini!
      Multe binecuvântări!

      • Remus (fratele lui Romulus...) zice:

        Frate Marinel, nu mai avem de mult credința simplă și nesofisticată a primilor creștini… Aceștia nu aveau nici coruri, nici vedete recitatoare de poezii, nici trupe (Doamne, ce cuvânt…) de laudă și închinare (mă doare mintea când mă gândesc la bietele trupe…), nici predicatori care musai trebuia să predice la sacou. Îmi zice ieri un prieten că după o predică apreciată ca foarte bună de către unul din frații în vârstă, primi omul – adică prietenul meu (pe la 40 de ani să tot aibă) – o muștruluială zdravănă în curtea bisericii de la fratele în vârstă care îl somă pe loc să nu mai apară la amvonul bisericii lor fără sacou… Puțini sunt cei care reușesc să vadă miezul Evangheliei dincolo de haine. Mă gândesc așa, la repezeală, la Francisco Xavier care – odată ajuns în Japonia – s-a prins rapid că dacă voia să intre în vorbă cu nobilii japonezi trebuia să lase deoparte haina călugărească a Societății lui Isus și să-și cumpere un kimono ultimul răcnet, ceea ce a și făcut rezultatul fiind câteva zeci de biserici pline cu credincioși japonezi în doar câteva decade. După asta, desigur, au răsărit la fața locului o mână de franciscani și dominicani care l-au pârât la papă pe bietul Xavier, ba că nu poartă rasa călugărească, ba că nu predică după canon, rezultatul în acest caz fiind literalmente distrugerea unor biserici. Ei, m-am lungit cu polilogia asta – părerea mea e că credința simplă și nesofisticată a primilor creștini e de mult oale și ulcele, iar dacă primii creștini sunt cei din Palestina, nu și cei din diaspora cu greci cu tot, atunci poate, poate reușim să vorbim despre o credință cât de cât oarece mai simplă…

  5. Pingback: Inofensiva ofensivă | „A venit Învăţătorul şi te cheamă.”

  6. szromulus zice:

    Ar fi cateva observatii notabile in paradigma „specialisti vs necunoscatori”. Respect meritul si efortul teologilor specialisti, si-au consacrat viata unui obiectiv important. Exista totusi o diferenta intre pitagoricieni, cercul de filosofi a lui Socrate, Platon, etc si crestini. Cercurile de filosofi ale diferitelor perioade s-au definit ca grupuri de oameni initiati intr-un domeniu in care masele nu aveau acces, astfel acestia puteau fi considerati ca elita. Problema este putin diferita in crestinism. Apostolii au fost un grup de oameni simpli, care nu puteau concura cu capacitatea intelectuala a ganditorilor acelei perioade, totusi au dat dovada de o intelepciune speciala. Nu vreau, prin asta, sa reduc, pe scara valorilor, valoarea studiilor.

    Economia, managementul resurselor, in trupul lui Cristos, sunt diferite de standardele societatii necrestine. Intelepciunea, puterea spirituala, capacitatea de a depasi barierele vietii provin din har, din rezervorul divin. Nu cred ca putem demarca cele doua planuri – initiatii si plebea, dupa algoritmii de gandire ai societatii necrestine. Astfel orice incercare de a face o diviziune intre cele doua clase, poate fi o chestiune lacunara.

    Cand punem problema „noi desteptii – voi prostii” cred ca folosim o paradigma in care Duhul Sfant nu joaca nici un rol, chiar daca, din punctul meu de vedere, ar trebui sa joace rolul principal.

  7. Vaisamar zice:

    Ziceți așa: Iar în ce priveşte „lumea reală” versus „cea virtuală”, dacă aţi fi făcut efortul de a accesa link-ul, aţi fi descoperit afirmaţia care vă aparţine („Mărturisesc că nu mi-e cunoscut cazul Adoram. Și nici despre Străjeri nu m-am documentat încât să știu ce hram poartă”) şi la care făceam trimitere când spuneam despre lumea reală.

    Lumea mea reală cu conține Străjerie, Adoram și alte cele care vă preocupă pe dvs. Lucruri pe care le cunoașteți (bănuiesc) mai mult din virtual decât din real (participare directă la întâlnirile Străjerilor). Lumea mea reală este momentan colegiul Wheaton.

    Mai ziceți. „Un ultim amănunt: cam pe când vremea în care specialiştii ne vor pune la dispoziţie o listă cu lucrurile despre care ne putem da noi, plebea, cu părerea?”

    Introduceți în discuție termeni ca „plebe”, care nu mă reprezintă. Un bun specialist în motoare nu e „plebe” față de un chirurg. Ideal e să-și dea fiecare cu părerea la ce se pricepe! Altfel ajungem ca în acea glumiță despre rai și iad. În iad francezii fac mașini, nemții fac mâncare, elvețienii sunt îndrăgostiți și totul e organizat de italieni.

    În orice caz, rămân la ideea că termenul „crislam” nu poate fi luat în serios decât de guguștiuci.

    • marinelblaj zice:

      Aş putea să închei discuţia spunând un Q.E.D. (quod erat demonstrandum, adică „ceea ce trebuia demonstrat”, ca să nu se creadă că folosesc termeni la care nu mă pricep 😀 ). Respectiv, „lumea mea reală este momentan colegiul Wheaton”, un soi de „turn de fildeş” (evident, de soiul celui folosit de Saint-Beuve despre Vigny, nu al lui Solomon 😀 ). Mişcarea „străjerilor”, Adoram etc nu fac parte din lumea dumneavoastră reală! Numai că, aveţi mare grijă, s-ar putea ca în viitorul nu prea îndepărtat, chiar în această lume reală va trebui să vă trăiţi credinţa! Ştiu, vă veţi gândi la un soi de paranoia, dar… staţi pe aproape…
      Şi-apoi, cum să vă reprezinte la Wheaton termenul „plebe”?
      Dar, pentru că nu vreau să rămânem în aceşti termeni de discuţie, chiar nu vă interesează curentele acestea deviaţioniste care încep să sufoce lumea evanghelică românească? Pe cine ar trebui să preocupe asta?
      Cât despre replica dumneavoastră de final, mă simt aproape obligat să vă răspund că dacă teologii americani de talia lui John MacArthur pot fi catalogaţi drept „guguştiuci” (ca să nu mai pomenesc şi de Rick Warren, acuzat că susţine mişcarea), atunci nu mi se pare deloc exagerată nici trimiterea mea la… coţofene!
      P.S. Era să uit. Despre străjeri, adoram, harvest, râul trezirii etc nu-mi culeg informaţiile din lumea virtuală, ci din cea cât se poate de reală (cu toate trei ne-a „binecuvântat” realitatea chiar în Aradul în care trăiesc; ar fi trebuit, aşadar, să fiţi mai precaut în a face afirmaţia cu informaţiile culese din virtual!)
      Oricum, spor la studii vă doresc, dar nu uitaţi că la întoarcere pâinea tot de la brutărie va trebui să o cumpăraţi!

      • szromulus zice:

        Marinel, aveam un profesor care considera, lipsa unui „q.e.d” la finele demonstratiei, ca greseala depunctabila 🙂 . Dar am vazut ca ai pus „q.e.d”, deci ma simt linistit 😀

        La o facultate cu un renume international ar trebuie sa existe specialisti pe fiecare domeniul. De probleme deviaţioniste, se ocupa un deviaţionist. Q.E.D.

    • lidieluptx zice:

      @Vaisamar Daca asa gindesc teologii de la ITP, atunci e vaisamar de pastorii penticostali crescuti de ei. Nu uita totusi, mindria nu duce la viata!

  8. Vaisamar zice:

    Dar de unde știți dvs. că la Wheaton e „un soi de “turn de fildeş”? De ce e o comunitate academică mai puțin „reală” decât cele pe care le luați dvs. în cătarea puștii? De ce n-ar fi dezbaterile despre Adoram, Străjeri, Harvest etc mai artificiale și mai lipsite de substanță decât cele academice din „turnul de fildeș”?

    Lumea viitoare de care vă temeți deocamdată nu e reală. Poate va fi, poate nu va fi cum precizeți dvs. Cu „s-ar putea” suntem în domeniul posibilității, nu al realului.

    „Încep să sufoce”. Chiar nu văd că ar începe să sufoce. Cum dovediți acest presupus început al sufocării? V-ați trezit într-o bună dimineață că nu mai aveți oxigen și ați decis că Străjerii sau Harvest sunt cauza? Sunt alte lucruri care sufocă spațiul evanghelic, nu aceste mișcări („deviaționiste”) marginale.

    Altminteri, toată lumea se declară „sufocată”. BOR se vede „sufocată” de „secte” și „mișcări deviaționiste”. Dl. Paul Dan e sufocat de „crislam”. Pastorul Cristian Ionescu e sufocat de Miroslav Volf și de ITP.

    De MacArthur ce să mai spun? Pe el îl sufocăm noi, penticostalii. Adică eu și pastorul Cristian Ionescu. 🙂

    • marinelblaj zice:

      1. „De unde ştiţi…?” Din atitudinea arogantă cu care consideraţi (sau desconsideraţi) dezbaterile despre Adoram, Străjeri, Harvest etc ca fiind „mai artificiale şi lipsite de substanţă”. Nu dispreţuiesc dezbaterile academice! Dimpotrivă, le apreciez! Dar nu atunci când nu sunt de niciun folos! Probabil că ştiţi că academicieni sadea au spus că la 30 km/h omului îi va ţâşni sângele pe nas şi urechi atunci când s-a pus problema deplasării cu autovehicule!
      Mai concret, la ce ne foloseşte nouă faptul că teologi de renume dezbat problema similarităţilor dintre islam şi creştinism în timp ce în mediul evanghelic din România se strecoară erezii de genul Strange Fire, Toronto Blessing, New Age etc? Dacă, de exemplu, în ingineria biosistemelor apare o problemă de rezolvat, mă îndoiesc că specialiştii în domeniu vor neglija acea problemă pentru a dezbate care este originea termenului! În acest sens scriam despre „turnul de fildeş.” În niciun caz în sensul de dezavuare a cercetării academice. Poate doar o dorinţă legitimă de a vedea lideri religioşi trăind cu picioarele pe pământ!
      2. Lumea viitoare de care mă tem e deja… prezentă. Cum scriam, rămâneţi conectat. Veţi afla noutăţi cât de curând, tot aici! Nu va fi, este deja!
      3. Nu mă simt deloc „atins” de asocierile pe care le faceţi cu persoanele menţionate. Câtă vreme ele nu poartă nume precum Alin Cristea, e linişte! 😉
      Mă miră ironia ieftină la adresa unei metafore din partea unuia care studiază atât de mult (METÁFORĂ ~e f. Figură de stil care constă în a da unui cuvânt o semnificație nouă, printr-o comparație subînțeleasă. /<lat. metaphora, it. metafora, fr. métaphore).
      Da, este adevărat, multe lucruri sufocă mişcarea evanghelică, şi eu nu le-am ocolit pe unele făcând obsesii din altele. Am scris despre aproape toate, dar nu cred că merită sa faceţi turul blogului unui „obsedat” de mişcări „marginale” cu biserici-asociaţii în plin… centrul târgului !
      Oricum, staţi liniştit, cu oxigenul stau bine, cu plămânii stau mai prost! Şi, dacă tot îmi purtaţi de grijă în ce priveşte oxigenul, atenţie la praful acumulat în cărţile mai vechi… e foarte ucigător!

  9. Vaisamar zice:

    O întrebare de final: unde vorbește MacArthur de „crislam”? Puteți furniza un link.

    • marinelblaj zice:

      Am să vă răspund şi la comentariul anterior. Merită. Până atunci vă ofer un link. E adevărat, MacArthur nu foloseşte termenul „chrislam”, dar sper că asta nu va constitui o „piatră de poticnire”, câtă vreme opinia sa este legată de acest subiect controversat.
      Deci, link-ul: http://apprising.org/2011/02/22/the-rise-of-chrislam/
      Mai mult, dacă nu ştiaţi, Chrislam-ul chiar este o mişcare reală. Pentru documentare vă pun la dispoziţie un alt link: http://healingdeliverance.net/Chrislam Ar fi interesant să remarcaţi numele celor care susţin tendinţa!
      Sper să nu aveţi pretenţia să fi participat la aşa ceva, cum aţi insinuat despre străjeri, adoram etc-

      • Marinel, Conţac a ratat şansa vieţii: să semneze şi el documentul ăla. Oare nu se poate şi retroactiv? Poate se face un neo-crislam, mai ştii? 🙂
        Multă răbdare îţi mai trebuie ca să stai să explici ca la pereţi. Sunt surzi la orice fel de argumente. Ei trebuie să facă o anumită chestie. Nu au voie să dea niciun pas în spate. Orice le-ai spune, inclusiv lui Conţac, te poartă cu vorba, schimbînd subiectul. Sunt alunecoşi, ca şopîrlele. Eu am făcut o colecţie de cozi de la Teofil Stanciu şi degeaba: îi cresc altele la loc. Nu toate odată, pe rînd. 🙂

      • paul morar zice:

        Eu zic ca acum ar fi randul musulmanilor sa-si ceara scuze pentru crestinii omorati si persecutati.

      • szromulus zice:

        „Eu am făcut o colecţie de cozi de la Teofil Stanciu şi degeaba: îi cresc altele la loc. Nu toate odată, pe rînd.” 😀

  10. Mihai Laczko zice:

    „When evangelicals capitulate and attempt to soften the offense of the gospel in this way, they blur the lines between the god of Islam and the God of the Bible. But now is not the time for blurring lines. Now is the time to draw lines—lines between truth and error, and between the one path to heaven and the many paths to hell.” – Dr. John MacArthur

    http://www.gty.org/resources/print/articles/A289

    • marinelblaj zice:

      Mihai, bine ai venit (ŞI) în Cetatea de piatră! Mulţumesc pentru resursele indicate! Poate, totuşi, folosesc… Deşi am mari îndoieli şi mă tem că mi se va cere să aduc în carne şi oase şi persoanele care au afirmat cele citate de tine! 😉

      • Mihai Laczko zice:

        =)

      • paul morar zice:

        Draga frate Marinel, daca ar fi sa o luam asa am putea si noi spune ca toata povestea referitoare la cruciati nu este decat o simpla inventie a crislamistilor ca sa aiba un motiv de a a-si cere scuze musulmanilor? Sa ne aduca si ei macar 2-3 cruciati care pot sa confirme ca intr-adevar asa a si fost 🙂

    • paul morar zice:

      Foarte bun citatul din John McArthur. Cineva spunea ca Satan e dumnezeul „fusion and confusion”. Toate astea seamana confuzie in randul celor care au casa cladita pe nisip iar pe de alta parte se incearca fuziunea tuturor religiile posibile inclusiv a crestinismului. Dumnezeu e „the One”, credinta e „in the making”, „love is god”, identitatea sexuala nu mai tine de corpul fizic ci de contextul social, samd.

  11. Mihai Laczko zice:

    „Mere tolerance of other religions is not enough–though it is an important civic virtue. Some conservative Protestants, for example, still refuse to pray with Jews or Muslims or even Roman Catholics. Next month, on the other hand, Muslim and other religious leaders will join Pope John Paul II in Assisi, Italy, for an international day of prayer for peace. But even the acceptance of other religions as valid paths to God is insufficient. What theologians from various traditions are beginning to realize is that we cannot truly understand the uniqueness of our own religion unless we also develop a deep understanding and appreciation of at least one other religion. What committed Christians and Jews and Muslims must do is find within their own traditions sound theological reasons for valuing other faiths without compromising the integrity of their own.
    This is already beginning to happen. Despite concern from Vatican officials, some prominent Catholic theologians are beginning to ask how the Holy Spirit might be at work within non-Christian religions. Some Muslim scholars, too, are using the Quran to show that religious pluralism has been blessed by Allah himself. Clearly, this will be the most important theological agenda of the new millennium.” – Kenneth L. Woodward

    http://www.newsweek.com/religion-how-should-we-think-about-islam-148283

  12. paul morar zice:

    Sa nu uitam lectia cu Moise si vitelul de aur… Cand Moise s-a coborat de pe munte, in lumea „reala” ce a zis? [Strigatul aceasta nu-i nici strigat de biruitori, nici strigat de biruiti; ce aud eu este glasul unor oameni care canta!] Ca sa fie in stare sa vada „vitelul si jocurile” a trebuit sa se apropie mai mult de tabara. Interesant, nu? Multi dintre cei care traiesc acum pe „munte” daca ar veni putin mai jos in „vale” ar fi foarte surprinsi de ceea ce se ascunde in spatele „cantarilor”.

    • marinelblaj zice:

      Aşa este, Paul, doar că unii au uitat tâlcurile, preocupaţi prea mult cu… tîlcuirile! Tind să-i dau dreptate lui Răsvan… e luptă cu morile de vânt!

      • szromulus zice:

        Evident ca e lupta cu morile de vant. Cand exista interese profesionale, iar profesia este o sursa de bunastare financiara considerabila, lucrurile iau o alta turnura. Singura problema ramane ca, in economia lui Dumnezeu, interesele, scara de valori este alta. Dar cred ca in lumea teologica, prioritatile lui Dumnezeu, sunt chestiuni mediocre, rasuflate…

      • marinelblaj zice:

        Romulus, am spus că din vârful scării bibliotecii lumea „de jos” pare măruntă, măruntă… Nu la fel se vede de Sus! 😉

      • szromulus zice:

        Am fost intotdeauna, si voi ramane fascinat de teologia regelui David. Un varf de lance al natiunii, un varf de lance al credintei, dar un om care plangea dupa dorul Tatalui ceresc. Un om care sacrifica totul pentru inca o zi impreuna cu Duhul Sfant, un om care stia ca fascinatia rangului imparatesc este o satisfactie incomparativ cu o zi in compania Tatalui.

        Adevaratele clipe, in care am trait, sunt clipele in care Tata mi-a aratat bunatate, iertare, iubire. Sunt clipe pretioase, de neuitat. Stiu ca Dumnezeu este intotdeauna acelasi, omniprezent, dar perceptia imi joaca feste si trebuie sa o ajustez zilnic prin credinta.

        Cand te crezi si te simti copilul lui Tata, viata are alte prioritati. Fascinatia unui rang omenesc, oricat de inalt ar fi, este nimic pe langa glasul celui care a zidit lumea.

        Imi amintesc de episodul in care Goliat ameninta integritatea natiunii condusa de Saul. Cred ca Satan jubila, la aratarea acelui soldat al fortelor speciale. Dumnezeu ii da o replica printr-un copil firav. Asta arata cantarul si balanta pe care o foloseste Tata in confruntarile „maestre” cu valorile acestei lumi.

      • szromulus zice:

        *incomparabila

      • marinelblaj zice:

        Chiar era necesar comentariul tău, Romulus! Dar… cine să-l citească?

      • paul morar zice:

        Cine are ochi de citit… SA CITEASCA! in rest… „Cine este nedrept sa fie nedrept si mai departe; cine este intinat sa se intineze si mai departe; cine este fara prihana sa traiasca si mai departe fara prihana. Si cine este sfant sa se sfinteasca si mai departe!”

      • szromulus zice:

        Nu este comentariul meu, draga Marinel. Este doar un suspin plin de mahnire cand vad scena din spatele intregii discutii. Totul este doar o reiterare a episodului edenic. Iar cel care s-a deghizat in sarpe, de aceasta data vine in paradigme teologice….de proasta calitate 😦

      • marinelblaj zice:

        Câteodată prinde bine şi un suspin. Şi, dacă sunt şi lacrimi, e şi mai bine! Lacrimile curăţă ochiul şi ochiul vede mai clar!

  13. Adrian zice:

    Marinel, incepe sa ma „prinda” blogul tau.
    E viu, avem licitatii cu contre si recontre si nimeni nu vrea sa fie „mortul”.
    Azi nici nu stiam intre ce sa ma impart: campionatul mondial de sah blitz sau blogul tau?
    In ambele locuri erau partide palpitante. 🙂
    Uite asa ma mai scoti din pasele semidepresive pe care le traiesc de la o vreme.

    Problemele cu care va luptati voi ma rod si pe mine, dar mai putin sub aspectele teologiei livresti si mai mult in situatiile concrete ale incercarii (nereusite, pentru mine) de a deveni parte a unei comunitati crestine.
    Unii pretind ca ard tamaie si, de fapt, fumeaza tamaia. Cum zice si fratele meu intru depresii Vladimir Vîsoţki (tu nu stii ruseste, dar sigur domnul Rasvan intelege):
    В церкви смрад и полумрак,
    Дьяки курят ладан.
    Нет! И в церкви все не так,
    Все не так, как надо.
    Dupa cum vezi, ceea spun nu are legatura directa cu subiectul postarii, dar blogurile exista si ca sa ne vindecam de propriile obsesii…
    Cat despre liga in care joc, ea se numeste ‘Liga fraierilor dusi de nas de un pastor-clovn’.

    • marinelblaj zice:

      Adrian, dacă chiar vrei să ieşi de tot din pasele semidepresive, citeşte comentariul de mai sus al lui Romulus! Chiar ştie (şi ştiu şi eu!) ce spune! De pastori clovni nu vom duce lipsă! Dimpotrivă, vor fi tot mai mulţi! Doar unul e Păstorul!
      P.S. Nu ştiu rusa, dar… trăiască Google translator, ceva tot am priceput cum e cu tămâia fumată. Dar… nu asta e Biserica!

  14. Cosmin zice:

    Dacă tot am citit toate comentarile, am zis sa las și eu unul. Nu mă voi lega de nimic din ceea ce s-a vorbit, ci vreau să mă leg de ceva concret. Am colegi de servici care fac parte din adunările acestea ale căror doctrină fratele Marinel le pune în discuție. Sun oameni faini, săritori, frați adevărați (într-un cuvânt), dar totuși discutând și acceptând o invitație la ei am constatat următoarele viziuni sau practici nebiblice care te pun pe gânduri.
    1. Ei afirmă că Domnul Isus ne-a iertat o data pe cruce pentru totdeauna și nu mai este necesar sa-ți ceri iertare dacă greșești. (deci ei nu se mai roagă pentru iertarea greșelilor )
    2. Am mers într-o zi de miercuri și au luat cina împreună fără sa deschidă Biblia și să citească vreun verset. (eu nu am putut lua parte la cină….)
    3. Unei membre i-a sunat telefonul pe neașteptate, iar vorbele ei nu au fost din Duh, ci mai degrabă dintr-un alt duh…
    4. Resping orice formă de organizare și lucrurile se întâmplă toate din inerție.
    5. Au un fel triumfalist de a se ruga de genul (mulțumesc că mâine mă vei ajuta și cu siguranță voi lua examenul ).
    Eu am expus doar câteva lucruri pe care le-am sesizat la o astfel de adunare, pentru că trebuie să mergem și să știm exact ce se petrece în aceste adunări și de unde atâta frământare în inima unor oameni de genul fratelui Marinel. Sunt binevenite aceste schimburi de idei și mă bucur că sunt constructive (așa sper să fie pentru fiecare). Până la urmă noi oamenii rămânem cu părerile și Domnul cu judecata iar datoria noastră rămâne să VEGHEM.

    • paul morar zice:

      Draga Cosmin, multumim pentru informatiile pe care le-ati postat. Lista de mai sus ar putea fi continuata cu lucruri mult mai grave. Eu am vreo 10 prieteni care frecventeaza sau frecventau acest tip de adunari si stiu cum gandesc… dar problema nu se pune daca sunt oameni faini, saritori etc. Cunosc atei sau hindusi sau musulmani care sunt mult mai „faini” in comparatie cu unii crestini. Cei de la Adoram spre exemplu spun ca „au pornit la drum cu teologie putina”. Problema e ca acum teologia lor e si mai putina decat in urma cu 5 ani cand au inceput (calitativ vorbind, deoarece cantitativ importa la greu teologie NAR). Stiti cum isi justifica ei credinta si ce ii motiveaza sa continue in aceste erori grave?: Prin faptul ca au multi impotrivitori! Pai cum sa nu ai multi impotrivitori cand tu predici ca noi oamenii suntem niste mici dumnezei sau ca suntem chemati sa traim in slava pe acest pamant? Stiti de ce nu isi mai cer iertare pentru greseli? Pentru ca ei spun ca din momentul in care te-ai nascut din nou nu mai pacatuiesti! Ei nu mai considera ca pacatuiesc… deci de ce sa-si ceara iertare? Degeaba ai ravna daca nu ai si intelepciune…

      Sunt perfect de acord cu faptul ca trebuie sa stim ce se petrece in aceste adunari. Si asta nu pentru a judeca oameni ci pentru a putea judeca invataturile. Nu ma intereseaza chestii de bucatarie interna sau lucruri private, dar ceea ce tine de doctrina crestina consider ca este necesar sa fie stiut. Sper ca acest comentariu sa fie doar un prim pas care sa dea curaj tuturor celor care au facut sau fac parte din aceste miscari pentru a marturisi devierile grave la care au fost martori. Majoritatea celor de la Adoram, IHOP, Raul trezirii etc. sunt victime si imi doresc sa-i putem ajuta.

      Domnul sa va binecuvinteze!

    • Traian zice:

      Cosmin ,

      BINE AI PUNCTAT SI REMARCAT !

      In privinta punctului 5 mentionat de tine ( ” 5. Au un fel triumfalist de a se ruga de genul (mulțumesc că mâine mă vei ajuta și cu siguranță voi lua examenul ” ) , acesta este o doctrina eretica contemporana prezenta in Carismatismul aberant , numita WORD OF FAITH (puterea cuvantului rostit ) . Originea acestei invataturi NU ESTE IN BIBLIE ci este in invataturile esoterice ale colosului ocult New Age ( in shamanismul „Legii Atractiei” ) . Daca doresti documentatie pe acest subiect te pot ajuta . Aceasta erezie deriva si este in conectie directa (generandu-se reciproc) , cu o alta erezie contemporana din Carismatism ( desi ea este veche si dateaza din Gen 3:5) numita „WE ARE LITTLE GODS” (noi suntemi „mici’ dumnezei) . Adica , daca esti un „mic” dumnezeu , spun ei , atunci ai puterea de a crea realitatea cu puterea cuvantului tau , asa cum a facut si Dumnezeu cand a creat lumea . Aceasta NU ESTE O INVATATURA A BIBLIEI , este o doctrina fundamentala a colosului ocult New Age , care a penetrat in ultimele decenii si mare parte din Crestinism , chiar si in mediile penticostale conservatoare , din pacate .

  15. marinelblaj zice:

    Mulţumesc, Cosmin, pentru toate aceste detalii! Poate le citesc şi cei care pretind că se exagerează…
    Aş vrea însă să fac o remarcă! Ceea ce relatezi tu este „produsul” unui „proces de fabricaţie”, nu procesul în sine! Cu alte cuvinte, este rezultatul unor învăţături care se strecoară încet-încet în rândurile credincioşilor. Ceea ce se întâmplă în „birourile de producţie” este însă mult mai grav! Şi asta vizăm noi aici, căci de demascarea şi demontarea acestora depinde salvarea multor suflete! Acum, ca să nu mi se impute vreun aer de… cruciat, sau să mi se reproşeze un aer de… preasfânt, trebuie să precizez că oricum, doar Domnul poate salva aceste suflete! Noi putem, cel mult, să le deschidem ochii! Celor care sunt dispuşi să vadă…
    Şi ar mai fi ceva! Mare atenţie, voi,tinerii! Momeala e foartă arătoasă şi dulce la gust! Doar că are un cârlig periculos în ea!

  16. Cosmin zice:

    Deși nu am „nasul fin” pentru a vedea în profunzime anumite lucruri și crezuri am căutat puțin mai atent și iată ce am găsit pe situl uneia dintre adunările vizate în discuțiile noastre.
    https://www.youtube.com/watch?v=xTHUgY7n-kc – . ” Rolul nostru (al bisericii) este de a te conecta la o sursa inepuizabil de viata … ” –
    Care sursa ? Acesta este rolul bisericii ?
    ” In anul 2001, in garsoniera unde locuia tanarul student la teologie, Samuel Caba, slava lui Dumnezeu a umplut camera in timp ce Samuel era sub puterea lui Dumnezeu si nu putea sa se ridice de la pamant datorita greutatii slavei lui Dumnezeu. Duhul Sfant ii arata o viziune cu o multime de oameni laudand liberi pe Dumnezeu….” –
    Întâlnesc zilnic oameni care au cate 20-30 de ani de credință, dar nu s-au simțit încorsetați sau constrânși în a-L lăuda pe Dumnezeu. Cred că multe lucruri derivă din acel cuvânt „liberi” …
    „Credem ca Biserica Raul Trezirii este mai mult decat o simpla biserica, este o organizatie, este o miscare de trezire spirituala …”
    Multe lucruri alunecoase pot devia din aceste afirmații. Eu prefer să fac parte dintr-o simplă Biserică dar aceea sa fie trupul Domnului Isus Hristos.

  17. Traian zice:

    Frate Marinel Blaj ,

    TE CITEZ : ” „Lasă-i pe alţii să o facă, ce te bagi tu!”
    „Nu-i de nasul tău bătălia asta, te vor hali peştii cei mari!” sau
    „Aici e vorba de teologie de un nivel mult prea înalt ca să poţi face faţă!” au fost câteva dintre replicile adresate. ”

    Le-asi raspunde celor care iti dau asemenea sfaturi „intelepte” cu urmatoarele :
    –– Daca nu o faceti tu (Marinel Blaj) , sau alti cativa frati putini ( Paul Morar , Dan Paul si Cristian Ionescu ) atunci CINE SA O FACA ??? Nu prea vad pe alti pastori , teologi , scriitori , sau crestini evanghelici romani care au un blog sa o faca !!!
    –– NU LA „PESTII CEI MARI” trebuie sa fii atent ca „te vor hali” , ci la muscaturile perfide ale RECHINILOR infometati si dornici de sange , plecati la vanatoare in haita ca L-U-P-I-I , caci le-au fost demascate planurile de atac !
    –– Eu cred si vad bine de cand citesc blogul tau , ca poti face seama destul de bine la orice teologie , de ORICE nivel ! Altii au probleme cu DISCERNAMATUL SPIRITUAL …

    Domnul mi-a pus pe inima sa te incurajez cu urmatoarele doua citate din Scriptura , din cartea profetului Daniel cap. 12 vers. 3 si 10 :

    „And they that be WISE shall SHINE as the brightness of the firmament ; and they that TURN MANY TO RIGHTEOUSNESS as the stars for EVER and EVER ” (Daniel 12:3 / KJV Bible)

    ” Many shall be purified , and made white , and tried ; but the WICKED shall do WICKEDLY : and NONE of the wicked shall UNDERSTAND ; BUT the WISE shall UNDERSTAND ” (Daniel 12:10 / KJV Bible )

    • Traian zice:

      Citatul din Spurgeon , care strajuieste acest articol al tau , este ales excelent pentru contextul metastazelor spirituale din crestinismul contemporan ! Uimitor … mai ales cand realizam ca marele evanghelist Spurgeon a spus asta cu mai mult de un secol in urma ! E de-a dreptul PROFETIC !

    • nirolf zice:

      Ia uitati-va ce am ce am găsit despre Paul Dan:

      http://www.pasi.ro/revista/pastorul-paul-dan-din-san-diego-si-posteriorul-femeilor-baptiste.html

      Acesta sa fie omul care ne îndrumă pașii spre dreapta si adevărata credință ?

      Dați-va cu părerea … Eu ma abțin !

      • nirolf zice:

        Iată ce ne spune Ionescu Cristian pe blogul lui:

        „Este adevărat că nu am absolvit o școală de învățământ superior; când am vrut și m-ar fi dus capul, comuniștii nu m-au lăsat fiindcă nu eram utecist, adică m-au dat afară fără să mă fi înscris vreodată în UTC, deh, metodele vremii; prin anii 70, 80, așa incult cum sunt, împreună cu tinerii din provincia București făceam evanghelizare prin transportul în comun, plasam mii de minibroșuri prin cutiile poștale și mai treceam din când în când și pe la interogatorii, că așa erau vremurile; la ITPB m-aș fi dus dar am preferat să mă mut în provincie la Chicago…”

        Nu am putut trece cu vederea faptul ca dansul mai trecea din când in când si pe la interogatorii, dar oare ce „ciripea” dansul pe acolo? Cu ce ocazie se afla in vizita pe la „securitate”?
        Suspect nu? Poate ma înșel dar cine știe?
        As mai avea mai multe de scris despre acest supraveghetor al ITPB-lui, a dreptei si adevăratei credințe dar, ma opresc aici si spun doar: Doamne ai mila de noi!

      • marinelblaj zice:

        Nirolf dragă, am mai precizat în altă parte, repet şi aici: vă rog nu mai asociaţi „Cetatea de piatră” cu alte bloguri în afară de cele care apar în blog-roll-ul meu. Ceea ce ştiu, şi trebuie să o spun în spiritul acurateţii informaţiilor este că există două persoane în lumea evanghelică, persoane ce poartă acelaşi nume: Paul Dan. Pentru edificare şi fotografii, îţi recomand să accesezi acest link: http://mariuscruceru.ro/2011/09/04/baptistii-romani-din-statele-unite-si-canada-au-un-nou-presedinte-pastorul-dan-paul-biserica-crestina-baptista-din-cleveland-ohio/

      • nirolf zice:

        Draga Marinel

        Nu am știut regula „casei”, dar promit pe viitor sa tin cont de precizarea ta!
        Cer iertare pentru deranjul pricinuit!

      • marinelblaj zice:

        Nici o problemă, Florin! Nu eera supărare, era doar o precizare! 🙂

      • Traian zice:

        Nimrolf ,

        Cred ca esti al nu stiu catelea care imi spune de acest link . Eu l-am descoperit cu mai mult timp in urma . ESTE O MINCIUNA ORDINARA , O FACATURA CLASICA dar IEFTINA. Poza este preluata dintr-o reclama sau ceva de genul asta , tinerelul ala simpatic care se uita la dosul doamnei respective NU E fratele Paul Dan (care are o varsta spre 60 de ani si mai multi copii ) . Articolul denigrator si mincinos a fost facut la comanda deoarece pastorul Paul Dan a INDRAZNIT sa faca comentarii pe blogul sau despre faptul ca aflat in vizita intr-o biserica din Romania a vazut in primele randuri o dom’soara indecent imbracata care-si etala ostentativ minijupa … si ca dom’soara respectiva era chiar fiica pastorului local .

        Pe fratele Paul Dan il poti acuza de orice altceva dar nu de faptul ca se uita dupa dosul femeilor , de intentii de imoralitate sau de lucruri conexe . El e chiar la polul opus al unui astfel de comportament !

        CAUTA ADEVARUL SI-L VEI GASI !

      • nirolf zice:

        Poate ai dreptate Traiane, dar acest Paul Dan , se descalifica singur prin limbajul si vocabularul folosit pe blogul personal .
        Daca esti curios citește cam ce si cum scrie, despre alți pastori, colegi de slujba cu el.

      • Traian zice:

        Nirolf ,

        Da este adevarat ca fratele Paul Dan are un limbaj acid fata de unii pastori sau lideri „crestini” ( dar nu colegi de ai dansului ! ) . Dar DACA examinezi cu MARE atentie blogul lui de apologetica ( eu am facut-o foarte des in ultimii trei ani de zile , concomitent cu examinarea apologeticii evanghelice americane reale ) vei vedea ca el motiveaza bine DOCUMENTAT de ce este acid in limbaj cu acestia . Liderii „crestini” care raspandesc erezii in biserica trebuie demascati si infierati pentru ca sa aiba ocazia sa se pocaiasca (daca mai este cu putinta) si mai ales pentru ca biserica sa fie avertizata si pazita de otrava lor FOARTE BINE camuflata .

        DACA o sa studiezi cu MARE atentie Biblia vei ramanea surprins de limbajul si critica extrem de acida pe care Domnul ISUS CRISTOS si apoi ucenicii lui o rezerva inselatorilor religiosi (ereticilor si apostatilor) . In privinta ereziilor si inselatoriei religioase Evanghelia nu este deloc „POZITIVISTA” !

        Ti-am mai spus , CAUTA ADEVARUL SI-L VEI GASI !

  18. Adonis zice:

    Domnule Marinel Blaj,
    In urma cu aproximativ doi ani, Marius Cruceru sustinea pe blogul sau personal ca „titlurile” si „calificarile” au valoare intr-o argumentare:

    http://mariuscruceru.ro/2011/12/11/ce-as-fi-predicat-astazi-daca-as-fi-avut-voie-despre-oameni-de-incredere/
    La vremea respectiva, cat si mai tarziu, Marius Fersigan contrazicea teoria lui Cruceru:

    http://marius-fersigan.blogspot.com/2013/11/iluzia-evanghelicilor-in-contextul.html

    Ma intreb daca sunteti de acord cu M. Cruceru. Daca da, atunci, dupa parerea mea, Contac are dreptate. Calificarile conteaza intr-o argumentare. Ce observ eu este ca facem uz de calificari cand cel care detine titluri ne sustin ideile si agreem cu acest articol cand cel calificat pledeaza impotriva argumentelor noastre. Am constatat cu regret ca, in lipsa argumentelor, Marius Cruceru recurgea la calificari. Sa nu mai vorbesc de faptul ca pt asi descalifica interlocutorul, Cruceru adesea se lega de semnele de punctuatie din comentarii (in loc sa combata ideea cu argumente). Ma intreb daca nu ati sesizat stilul de mistocar si atunci? Sau cand cel care e mistocar e de aceeasi religie (si factiune) cu noi, ne este imposibil sa facem observatii obiective?

    cu respect,
    Adonis

    • marinelblaj zice:

      Domnule Adonis, întâi de toate, vă spun un „bun venit” în Cetatea de piatră!
      Acum, vizavi de comentariul dumneavoastră… cu toată stima şi dragostea pe care i-o port fratelui Marius Cruceru, eu nu îmi aleg reacţiile, judecăţile, atitudinile şi comportamentul după alte modele decât cel al Domnului Isus. Care a fost blând când era cazul, caustic şi ironic când era nevoie etc.
      În cazul acesta, respectiv în dezbaterea de idei de la acest articol, m-a deranjat eschivarea răspunsurilor. Nu am contestat nimănui pregătirea (calificarea) atâta vreme cât ea se desfăşoară/se pronunţă strict în domeniul calificării (de exemplu, nu l-am contrazis astăzi pe electricianul auto, care mi-a spus că la semnalizarea frânelor trebuia să pun bec cu dublu filament!). Dar când vorbim despre viaţa religioasă reală, nu despre teorii teologice, îndrăznesc să răspund pe tonul cu care mi se vorbeşte. Vedeţi, în Proverbe sunt două versete ce par a se contrazice (evident, în cazul nostru nu este vorba nici de „nebun” – varianta Cornilescu, şi nici de „prost” – varianta NTR, ci de nişte principii).
      Şi nici nu este vorba de a alege tonul diputelor pe principiul co-religionar sau nu. Adevărul nu aparţine niciunei denominaţii!
      În concluzie, când cineva face apel la calificare, automat te… descalifică pe tine, interlocutorul, şi, în consecinţă, eşti obligat să vii cu argumente din partea cuiva care posedă o calificare mai înaltă decât a celui ce îşi justifică astfel argumentaţia!
      Sper că m-am făcut înţeles, deşi v-aţi fi aşteptat probabil să comentez cele două link-uri. N-o fac pentru că nu acest lucru mă preocupă şi, aşa cum am spus, am propria conduită în această problemă.
      Fiţi binecuvântat!

      • Marinel, mai ţii minte pe tipul ăla (cred că era de la Emanuel) care se semna dr. dr. (cu 2X dr. ) şi apoi venea numele?
        Cînd am întrebat de ce face asta, mi s-a răspuns: pentru că are două doctorate! 🙂

      • marinelblaj zice:

        M-ai convins, Răsvane! Dacă tot mi-ai amintit, şi dacă tot mă ocup cu traducerile, la câte lucrări traduse am la activ, eu cum ar trebui să mă semnez? Tr.tr.tr.tr.tr. şi tot aşa, că nu le mai ţin minte numărul ! 😀
        Asta îmi mai aminteşte de un vecin de bloc, din Rm.Vâlcea! A văzut omul că erau plăcuţe pe uşi cu dr.Icsulescu, Ing.Igreculescu şi şi-a pus şi el o plăcuţă pe care scria Lăc.mec. XXX ! 😀

  19. Gabriel Băloi zice:

    Vezi că nu e uşor să fii străjer?! Străjerul (lato sensu) e primul şi în bătaia puştii! 🙂
    Cît despre Emanuel Conţac, el este prietenul şi fratele nostru, îţi spun eu! Trust me! 🙂
    Sînt doar abordări diferite ale abordării!
    Vă îmbrăţişez pe toţi!

    • marinelblaj zice:

      Gabriel dragă, n-a contestat nimeni faptul că Emanuel ar fi fratele nostru. Cât despre prietenie… cred că ar trebui să-l întrebi. Ştii, eu pot spune degeaba că eşti prietenul meu, dacă tu nu spui acelaşi lucru despre mine. Nu văd ideea de prietenie fără reciprocitate! 😉
      Şi eu te îmbrăţişez!
      P.S. Cât despre bătaia puştii… pentru mine e uşor. Dacă mă întorc „în dungă”, e nevoie de un… lunetist! Şi ăla, bun! 😀

      • Fratele nostru copt… 🙂
        E adevărat, rudele nu ţi le alegi nici măcar în cer… 🙂

      • marinelblaj zice:

        Dacă e să ne amuzăm, Wheaton, din câte îmi amintesc (am trecut pe acolo!), vine de la numele fondatori, fraţii Wheaton. Dar… „wheat” înseamnă „grâu”, aşa că merge cu… copt! 😀
        Dar, aşa e, numai duşmanii ţi-i alegi singur! 😀

  20. szromulus zice:

    Trebuie inteles, in primul rand, mediul universitar si pechetul de factori psihologici specifici cu care opereaza. Acest ambient ofera o perceptie a realitatii sociale si personale putin diferita de mediul in care functionam noi. Un cadrul unversitar are o lentila diferita de a privi mediul non-academic decat avem noi, se raporteaza, pe plan social, intr-o maniera diferita.

    Paradigmele cu care opereaza mintea noastra, perceptia de sine, perceptia aproapelui nostru le preluam, inconstient, din societate pe parcursul vietii nostre. De cele mai multe ori noi gandim in paradigme stereotipe care nu sunt rezultatul propriilor concluzii de viata, ci sunt element pe care „asa le gandeste lumea”, ca atare asa gandim si noi.

    Mediul universitar este un cadru de formare al elitelor societatii intelectuale, este o „masina” de construit oameni care stiu mai bine lucrurile decat restul lumii. Desigur, mediul universitar, nu este singurul ambient de acest fel. Exista si companii private care sunt focalizate pe cercetare, de ex Microsoft, Oracle, IBM si altele. Chiar daca nu sunt medii academici (cu titulatura), ele formeaza un cadru de dezvoltare de acelasi fel, poate uneori chiar depasesc nivelul de cunoastere al unor universitati.

    Perceptia de sine, in astfel de institutii, este proportionala cu valoarea mediului de lucru in care isi desfasoara activitatea acesti oameni. Practic, cei care lucreaza in universitatile teologice, se considera specialisti in domeniu, elite, fapt care nu este tocmai ireal. Daca activitatea ta zilnica este de cercetator in teologie, evident ca stii mai multa teorie decat altii, dar nu decat toti. Exista oameni extrem de cititi, cu o capacitate intelectuala(uneori) mult mai buna decat a unora care lucreaza in universitati. In fond a lucra intr-o universitate nu inseamna ca esti geniu declarat, ci doar ca ai un bagaj de cunostiinte mai mare(in anumite cazuri), dar asta nu inseamna ca si stii opera cu ele corespunzator.

    Problema trupului lui Cristos este diferita de cea a restului societatii necrestine. In trupul lui Cristos nu exista elite, exista Duhul Sfant si darurile pe care acesta le ofera(dupa considerentele Lui personale). Ce se intampla, in trupul lui Cristos daca, apar disproportii si baraje de felul „noi elitele – voi prostimea”, „noi sus – voi jos”, „noi buni – voi rai”? As da un simplu exemplu care sa ilustreze situatia. Apa unui rau curge doar in albia sa, orice lucru care nu este in albie(ci este pe mal) nu poate fi atins de apa. Similar se intampla si cu modul in care opereaza Duhul Sfant in biserica(nu cladirea) . Practic prin separatisme, prin imagini de sine decalibrate, limitam foarte mult capacitatea de manifestare a Duhului Sfant. Ok si ce daca? Simplu – iesind din armonia cu calauzirea Duhului suntem expusi firii pamantesti, si nu numai. Ca atare suntem predispusi devierilor de orice natura, chiar si ereziilor.

    In societate, noi gandim in paradigme discriminatorii, „aia is prosti”, „aia is inculti”, „aia is urati”, „aia is saraci”, „aia nu s-au remarcat cu nimic in viata”, etc. O punere a problemei de acest fel creaza raporturi incorecte in trupul lui Cristos. Noi avem, cu totii, acelasi statut in fata lui Cristos, acela de oameni rascumparati. Matei 25 tocmai despre acest lucru vorbeste, aparentele pe scara sociala nu sunt criteriul dupa care analizeaza Dumnezeu. „Căci am fost flămând, şi Mi-aţi dat de mâncat; Mi-a fost sete, şi Mi-aţi dat de băut; am fost străin, şi M-aţi primit; am fost gol, şi M-aţi îmbrăcat; am fost bolnav, şi aţi venit să Mă vedeţi; am fost în temniţă, şi aţi venit pe la Mine” (Matei 25).

    Trebuie calibrate corect parerile de sine, altfel lucrurile se pot denatura, iar cei in cauza nu vor fi constienti deloc de statutul lor. In fata intereselor de ordin profesional, de stima de sine, de autorealizare materiala, trebuie sa stea interesele Domnului Isus. Daca am fi necrestini, nu ar conta cine e elita si cine e plebea, dar in trupul lui Cristos aceasta paradigma este vitala.

    • marinelblaj zice:

      Romulus, tu ai dreptate în ceea ce spui, dar oare de ce îmi tot stăruie în minte cuvintele lui Pavel: „spun fiecăruia dintre voi să nu aibă despre sine o părere mai înaltă decât se cuvine” ? Ce-o fi însemnând acel „se cuvine”?

    • szromulus zice:

      Ziceam de capcanele factorilor psihologici, ai paradigmelor pe care le-am insusit fiecare din societate, pentru ca, in general, nu se constientizeaza. Suntem, in fond, victime ale stereotipelor, gandim intr-un fel si nu stim de ce gandim asa, ba dimpotriva ni se pare just sa gandim asa. Tocmai de asta si incerca Kant sa identifice paradigmele apriori si aposteriori ca sa inteleaga cu ce venim pe lume si ce dobandim prin educatie, familie, scoala, mediu de lucru, etc.

      La nivel de societate necrestina lucrurile decurg cum decurg si nu are prea mare importanta. Dar la nivel de biserica(ma refer nu la cladire, ci la trupul lui Cristos) lucrurile difera. Daca universitarii din facultatile seculare invata ca sa stie si ca sa ia salar, lucrurile sunt putin diferite in teologie. Datorita trupului lui Cristos, a structurii acestuia, a obiectivelor crestine la care ne-am angajat prin botez, trebuie sa prioritizam lucrurile corespunzator. Adica, studiem, facem cercetare teologica, cu scopul de a ne transforma gandirea si aptitudinile, temperamentul, caracterul. Bucla teorie – practica nu poate fi evitata. Studiez biblia, teologia, ca sa imi perfectionez caracterul, sa imi transform personalitatea. Nu acelasi lucru se intampla in universitatile seculare.

      Problema nu este prof Contac, ci paradigma universitatii. El s-a format intr-un mediu, a preluat niste paradigme(care i se par firesti) si functioneaza pe baza lor. Problema este, cum de o universitate intreaga, nu constientizeaza situatia. Pai nu este teologie, nu trebuie sa isi analizeze fiecare gand si sa il faca rob lui Cristos? Adica iara punem in tolba cu prostii ca – „asta nu mai e necesar dupa primul secol”?

      Pe de alta parte, ok sa trecem dincolo de atitudini necorespunzatoare(care este un double edged sword) am ridicat niste problema concrete, legate de veridicitatea modelului volfian. Nu ma satisfac raspunsurile lui Volf si nici ce scrie el. Am nevoie de o analiza mult mult mai exacta, a ce inseamna modelul la care Volf a sintetizat(redus) crestinismul. Cum spuneam in alte comentarii, numitorul comun dintre cele doua religii nu il consider un numitor comun real. Consider ca, elementul pus in ecuatia similaritatilor suficiente, nu este valid. Pur si simplu nu pot compara calul cu magarul pornind de la premiza ca – cei doi sunt la fel doar pt ca au 4 picioare si ca sunt vegetarieni 🙂 . Cred ca a reduce crestinismul la sistemul axiomatic volfian forteaza structura crestinismului si printr-o astfel de reducere faci calu sa fie magar pentru ca asa vrei tu, nu pentru ca calul e magar. In fizica, matematica, un astfel de procedeu nu este acceptat. In teologie mai merge cu rotunjirea colturilor patratului, dar cand e prea rontunjit, deja nu mai e crestinism. O tentativa atat de revolutionara de a crea un sistem axiomatic al crestinismului are nevoie de un instrument conceptual de analiza mult mult mult mai amplu. Pana nu vad un model complex, bine documentat, bazat pe exactitate nu pe „rotunjirea colturilor patratului” si pe transformarea „calului in magar” ca sa ne potriveasca noua in ecuatie, consider ca treaba este o erezie crunta.

      • marinelblaj zice:

        Romulus, modul în care abordezi tu problema este foarte deranjant pentru cei care îşi construiesc teologia pe cunoaştere mai mult decât pe relaţie/revelaţie.
        Trimiterea la cal/măgar e mai mult decât sugestivă.
        Constat că tot mai mulţi teologi ajung „să disece” termeni, scăpându-le esenţa ideii. E drept, de multe ori se poate ca o mai bună înţelegere a unui termen în limbajul original să întregească imaginea de ansamblu, dar el nu schimbă ideea! Putem, plecând de la sensurile cuvintelor, să metaforizăm foarte mult şi să ajungem să admirăm pomul, coroana lui bogată, rădăcinile adânci, şi să pierdem din vedere nu doar fructul, dar, şi mai grav, sâmburele acelui fruct!
        Uite, azi ascultam o predică pe marginea textului din Ioan 5:1-8. Celebra întâlnire de la scăldătoarea Betesda. Şi mă gândeam, dincolo de detaliile textului, de ce nu şi-a pus nimeni vreodată întrebarea de ce niciunul dintre cei care „au prins” apele tulburate şi s-a vindecat n-a rămas să-i ajute şi pe cei care încă aşteptau următoare tulburare a apelor?
        Mă doare, efectiv, să văd cum ne pierdem în teoretizări, doctorate şi masterate şi neglijăm, uităm, pur şi simplu, că în relaţia cu Domnul este vorba despre… relaţie, nu despre teoretizarea relaţiei!
        Mă întreb, chiar să fi fost exagerată trimiterea mea la acel „turn de fildeş”?
        Îmi amintesc de un film văzut cu mulţi ani în urmă…
        Scena de care nu reuşesc să scap înfăţişa o biserică în care mai mulţi oameni erau la studiul biblic. Se petrece răpirea. Dispar din cadru, pe rând, unul câte unul, mai mulţi. Şi rămâne chiar cel care conducea acel serviciu. Exclamaţia lui îmi răsună şi acum în minte: „Doamne! Dar eu am ştiut atât de bine, atâtea detalii, le-am spus-o şi fraţilor mei, nu cunoştea nimeni Biblia ca mine…”
        Ştii, mă gândeam, citind comentariul tău, că Newton n-a avut revelaţia teoriei gravitaţiei şi apoi s-a gândit să o verifice dând drumul (cum se spune) unui măr din pom, ci exact invers. Ce vreau să spun e că e mult mai greu să ajungi de la teorie la realitate decât invers. Nu spun că nu se poate şi invers. Dar, oricum, nu în credinţă. Fariseii şi saducheii cunoşteau foarte bine textele despre Mesia, şi totuşi au fost orbi. Nişte pescari au trăit o realitate. Şi asta a făcut diferenţa!

      • szromulus zice:

        Marinel, deranjant sau nu, problema este ca aici discutam de Izvorul Vietii, de Viata in sine, nu de filosofii si de teorii improbabile. Viata este reala, Duhul Sfant este real, trebuie sa fim rigurosi cand facem chestiuni atat de radicale, cum face Volf. Dar nu Volf este problemea mea, ci adeziunea cu o chestie negandita.

        Chestiunile de disecarea termenilor, de care spui, mi se par, in general, speculatii, daca nu sunt validate riguros. Nu poti pune egal intre un zeu al razboiului si Domnul Isus. Ori cand ne angajam la treburi asa de mari trebuie sa facem o treaba extrem de elaborata, dar pornind cu idea in minte , ca este posibil ca la finalul demersului teoretic sa dau de cotradictii si atunci teza mea pica. Asa procedeaza si oamenii de stiinta, pornesc cu un hunch si incearca sa stabileasca daca parerea lor este reala sau nu. In multe cazuri acel hunch se dovedeste a fi o alarma falsa. Dar a veni cu o teorie light, cu un hunch, si cu 3 pareri subtiri si sa faci afirmatii atat de radicale e cam mult. Adica ma asteptam la profesionistii in teologie sa vina cu chestiuni mai consistente decat cu ce s-au prezentat pana in prezent.

        La probleme de acest fel astept o reactie si un demers in acest sens al celor de la ITP, nu la vorbarie goala – gen – noi stim ca suntem teologi profesionisti. E vorba de Dumnezeu Tatal , Fiul si Duhul Sfant si de faptul ca Duhul Sfant ne lumineaza. Trebuie inteles ca in trup exista diverse daruri, exista o corelare excelenta intre modul in care opereaza Duhul Sfant cu madularele trupului. A veni cu un argument ca noi suntem profesionisti si voi amatori este un corolar care intra in contradictie flagranta cu conceptul de trup al lui Cristos. Deci insusi invocarea unei astfel de paradigme este o chestiune eronata.

    • szromulus zice:

      Spuneam in alt comentariu ca a reduce un sistem la o baza axiomatica trebuie aratat ca pornind de la acea baza, pe baza unui sistem conceptual de operatori logici, sa poti reconstrui sistemul original, fara sa ii alterezi vreo fateta. Asta ar fi un prim principiu extrem de important. De ce este important? Pai foarte simplu, modificand o singura axioma a paralelelor geometria euclidiana s-a transformat in geometria neeuclidiana, care este total altceva. Modificarea unei singure axiome modifica intreg sistemul bazat pe ea. La fel in fizica, diferenta dintre modelele oferite de fizica newtoniana si cea cuantica. Cele doua sisteme s-au construit pe premize diferite. Deci este vital ca sistemul axiomatic sa fie valid, ori asta necesita o analiza si o gandire foarte precisa, nu rotunjimi, aproximari, pareri. Dumnezeu este o realitate, nu este o filosofie. Ori cand construiesti un model conceptual descriptiv al unei realitati nu filosofezi si nici nu rotunjesti.

    • szromulus zice:

      Un alt aspect – ce sanse exista, ca prin intermediul similaritatilor suficiente, sa facem o comparatie intre alte religii si crestinism? Daca imi permit sa pornesc de la structura axiomatica volfiana, cred ca nu am nici o dificultate sa fac comparatie intre teoria new age si crestinism. Cred ca nu este dificil sa aratam ca new ageul – sa zicem modelul propus de Gregg Bradon – este suficient de similar cu crestinismul. Chiar mai mult new ageul propus de GB este extrem extrem de pacificator, bazat in totalitate pe promovarea si dezvoltarea relatiilor armonioase intre oameni. Nu are nici un pic din negativismul islamic. Atunci cred ca putem breveta si putem incepe sa scriem o carte in care sa aratam ca Dumnezeul new ageului este acelasi cu cel al crestinismului. Deci avem deja 3 religii care au acelasi Dumnezeu.
      Un al treilea aspect important este compararea sistemelor religioase care satisfac principiul similaritatilor suficiente. Exista 3 pana in prezent. Trebuie sa vedem analogiile is contradictiile dintre ele. Daca gasim contradictii este simplu sa aratam ca baza axiomatica propusa nu este corespunzatoare.
      Deci ar fi pana acum 3 teze mari care se pot dezvolta. Si nu numai ca se pot dezvolta, ci trebuie dezvoltate. Revin – consider o porcarie sa afirmi, printr-o teza care nu intruneste o rigurozitate maxima, ca cele doua, trei religii au acelasi Dumnezeu.

  21. szromulus zice:

    Pentru creerea unui astfel de demers trebuie creat un model teoretic descriptiv al crestinismului bazat pe logica matematica(ma refer la logica matematica ca ramura de specialitate), care sa contina demonstratii riguroase pentru fiecare propozitie(ma refer nu la propozitii dpdv gramatical ci dpdv al logicii). Odata ce un astfel de obiectiv este indeplinit se poate face o analiza riguroasa care permita sistematizarea unui pachet axiomatic la care sa se poata reduce crestinismul si sa se compare cu modelul volfian. Demersul este dificil, dar realizabil. Spre ex Gregg Bradon ceva similar cu new age. Porneste de la scrierile vechi pe care le studiaza, dupa care cauta sa gaseasca raspunsuri doveditoare prin stiinta, prin modele clare. Unde face uz de presupuneri, speculatii recunoaste ca recurge la elemente nedemonstrabile, dar care au un inalt grad de probabilitate.

    Pana nu vad o chestiune riguroasa, cu regret nu pot sa spun decat ca a avea un bagaj vast de cunostiinte teologice(cum au specialistii de la ITP – care isi exprima adeziunea fata de teoriile volfiene) nu este tot una cu a putea opera cu ele. Este una sa ne iubim vrajmasii si este alta a fuziona sistemele religioase. In VT Dumnezeu pedepsea cu duritate astfel de chestiuni.

  22. Adonis zice:

    Va multumesc pt raspuns. Am observat ca dl Traian (din Arad) comenteaza de zor aici. Domnia sa este commentator cu norma intreaga pe blogul lui P. Dan. Daca imi permiteti, doresc sa-l abordez aici. Domnule Traian, am urmarit comentariile dvs transante pe blogul mai susmentionat si am constatat cu stupoare urmatoarele: mai multi comentatori au sesizat faptul ca acel blog gazduieste mai multe neadevaruri. Dvs obisnuiti sa intrebati acolo repetitiv, cu emfaza: „care sunt acele neadevaruri?”. Ei bine, am incercat personal de cateva ori sa punctez acele neadevaruri dar de fiecare data comentariile nu mi-au fost aprobate. De ce? Daca sustineti ca acel blog respecta adevarul, de ce va e frica de adevar? In ochii cititorilor dvs pareti ca un adevarat apologet, care pune intrebarea iar cel care acuza „nu are ce sa puncteze”. Este o mare manipulare. Domnul Dan obisnuieste sa spuna „nu e nimic bun in biserica X”. Cand insa ii arat ca lucrurile nu stau asa, domnia sa recurge la atacul la persoana. Asadar, daca doriti sa vedeti ce acuzatii am eu de adus bisericilor pe care dvs si domnul Dan le ridicati in slavi, ar fi logic sa asculati si alte puncte de vedere, nu sa actionati prin inertie. Ce observ eu este ca si dvs recurgeti la atac la persoana iar cand cineva va raspunde cu aceeasi metoda, ultimul dvs argument este: „l-ati vazut?”, sau „puteti sa va lamuriti ce vocabular foloseste”. Daca considerati ca nu e normal sa folosim vocabular agresiv, va recomand sa nu-l folositi nici dvs. Este hilar sa spuneti ca dvs si domnul Dan aveti dreptul sa folositi vocabularul agresiv pt detineti „adevarul”. Fiecare cred ca are aceasta convingere, altfel am fi toti de aceeasi nuanta ca dvs. Daca credeti ca aveti argumente puternice, va rog sa va rezumati doar la folosirea argumentor si-a dovezilor. Eu personal detest ipocrizia din multe biserici zise „corecte” din punct de vedere teologic Baptist. Am incercat sa fiu cat mai obiectiv in emiterea acestor observatii si cred ca sunt si am fost. E usor sa catalogati „blog mizerabil” un blog care nu va sustine ideile sau care publica toate contra-argumentele la ideile (adesea lipsite de support) pe care le emiteti pe blogul acelui carcotas.

    • marinelblaj zice:

      Domnule Adonis, aş dori să fac câteva menţiuni. N-am ştiut de contrele pe care le-aţi avut pe acel blog, căci nu îl urmăresc. Discuţiile pe care le găzduiesc pe acest blog al meu s-au încadrat până acum în limitele decenţei, deşi au existat alunecări spre un ton mai puţin civilizat. Când a fost cazul, am descurajat acest lucru. Pe de altă parte, setările pe care le-am făcut în privinţa postărilor elimină din start limbajul licenţios, comentariile care abundă de link-uri au nevoie de aprobarea mea pentru a apărea… cu alte cuvinte, deşi nu sunt un specialist într-ale internetului, mă străduiesc să găzduiesc dialoguri civilizate.
      Astfel spus, nu sunt foarte încântat să găzduiesc discuţii cu caracter mai mult personal decât la subiectele propuse, sau, cum se spune, să fiu gazda unor „meciuri” care nu au loc pe alte bloguri. Nu vreau să fac nici discriminare, în sensul de a bloca un comentator în detrimentul altuia, drept pentru care, atunci când a fost cazul am preferat să opresc întreg dialogul.
      Pe de altă parte, apreciez foarte mult, mai ales în discuţiile mai sensibile, oamenii care îşi asumă identitatea (am solicitat acest lucru inclusiv fratelui Traian şi dânsul s-a conformat). Cred că aşa stă bine unui creştin, să-şi asume opiniile la pachet cu identitatea. Nu este o condiţie obligatorie, este doar o opinie. După cum vedeţi, există aici oameni cu nume cât se poate de reale, după cum şi identitatea mea este una cu toate datele de cuviinţă.
      Sper să înţelegeţi demersul meu. Vă mulţumesc şi vă consider oricând binevenit! Fiţi binecuvântat!

      • Foarte corect formulat, adică e greu să se supere Adonis ăsta al tău. Dacă e numele său real, n-are nicio vină: părinţii aleg lucruri trăznite. Am auzit în vecini pe una strigîndu-şi fiica „Dalila”, aşa încît orice e posibil, iar fratele Adonis poate fi chiar el, Adonis. 🙂
        Dacă nu, gîndeşte-te de ce a ales acest nume. Wiki scrie că legenda lui Adonis simbolizează trecerea de la un anotimp la altul. Apoi, Adonis acesta a fost atacat de Ares, zeul războiului, metamorfozat în mistreţ (cîţi mistreţi n-avem şi noi pe bloguri! 🙂 ), care l-a rănit pe bietul şi frumosul nostru-n coapsă. Exact ca în cazul cu Traian. 🙂
        Aşadar, dincolo de pretenţiile tale, absolut justificate, vreau să-ţi spun o istorioară scurtă (nu ştiu dacă n-am mai povestit-o):
        L-am întrebat şi eu pe un şmecher din ăsta care se ascundea sub anonimat, cum îl cheamă şi am promis să păstrez secretul. Ştii ce mi-a zis omul? Că nici Dumnzeu nu i-a răspuns lui Moise cînd l-a întrebat ce Nume are! Cu alte cuvinte, nu poţi să ştii peste ce dai, dacă răscoleşti prin mintea unui anonim bisericos.
        Ani de zile n-am ştiut cine se ascundea sub pseudonimul „Barthimeu” şi cînd am aflat, n-a trecut mult şi s-a supărat pe mine. Aşa că mai bine să nu ştii. 🙂
        Dacă nu te-am convins, îţi mai spun o poveste. 🙂

      • marinelblaj zice:

        Nu m-ai convins. Mai spune-mi o poveste! 😀 Nu de alta, dar cum şi ce povesteşti tu e inegalabil! Oricum, tare chestia cu paralela cu Dumnezeu şi Moise! Vezi, poate că de aceea a creat Dumnezeu Universul fără limite pe care să le cunoaştem noi; fiindcă unii n-au limite… 😀

    • Traian zice:

      Adonis ,

      Eu obisnuiesc sa citesc si sa fac comentarii mai des pe blogul ioan8 , al fratelui Paul Dan . DAR NU ESTE BLOGUL MEU SI NU EU ITI OPRESC COMENTARIILE . Cred ca aluzia ta la comentariile mele cu „norma intreaga” este putin cam rautacioasa .

      Eu sustin in continuare cu toata convingerea , pana la proba contrarie , ca blogul fratelui Paul Dan respecta adevarul . M-am convins de asta printr-o atenta si indelunga studiere a subiectelor abordate de fr. Paul Dan pe blogul sau , dar mai ales prin studierea foarte atenta pe o perioada de aproximativ 3 ani a apologeticii evanghelice americane autentice . Tot nu ma dumiresc de unde ai tras tu concluzia ca mie „mi-ar fi frica de ADEVAR” . Nu am fobii de genul asta , ci dimpotriva sunt INDRAGOSTIT de ADEVAR ! Vorbesti de „mare manipulare” … la ce te referi concret ? Daca apologetica evanghelica reala demasca spre exemplu infiltrarea crestinismului evanghelic romanesc cu ereziile carismatismului aberant , precum si cu doctrinelor incipiente ale crislamismului , ASTA NU ESTE MANIPULARE dragul meu , ci chiar OPUSUL ei .

      Pentru ca fratele Marinel Blaj , administratorul acestui blog (cetatea de piatra) , vad ca si-a exprimat opinia de a nu difuza pe blogul sau „meciuri” incepute sau desfasurate intre comentatori de pe alte bloguri ( ceea ce este chiar de apreciat la dansul ) te rog sa-mi scrii , daca doresti , la adresa mea de e-mail (dpir2002@yahoo.com) . As vrea sa-mi scrii si sa ma citezi cand am folosit , eu personal , un limbaj AGRESIV fata de frati ca sa ma pot pocaii si sa-mi cer scuze fata de fratele pe care l-am ofensat ( n-o spun peiorativ , ci la modul cel mai sincer) .
      Deasemenea as vrea sa-mi scrii si sa analizam impreuna (in limita timpului disponibil) , dar nu subiectiv ci obiectiv prin intermediul invataturii Scripturii , daca exista NEADEVARURI pe blogul fratelui Paul Dan . Dar sa facem asta cu decenta in limbaj , lucru care ar trebuii sa fie o regula de care toti ar trebuii sa tinem cont … nu prin examinarea subiectiva a partenerului de dialog ci printr-o atenta AUTOEXAMINARE obiectiva … obligatorie ! Iar frustrarile personale sa le aruncam la lada de gunoi a istoriei , si sa nu le lasam sa musteasca peste dialogul nostru .

  23. erata: n-a trecut în loc de n-au trecut

    • marinelblaj zice:

      Corectat! Nu te mai osteni să postezi erate, Răsvan, decât dacă vezi că nu corectez eu… 🙂

      • Mulţumesc, Marinel! O erată corectată e pentru mine ca un pahar cu apă la un însetat. Cum spun cei de-aici: ai să ai parte de el în cer. 🙂
        Cît despre poveste, cu alt prilej, că perturb firul discuţiei şi ar fi păcat. Ar spune prietenii noştri că m-am molipsit de la crislamişti. 🙂

      • marinelblaj zice:

        😀 Asta ar fi culmea, să te fi molipsit, că deocamdată nu se cunoaşte un tratament eficient! 😀 Poate prafuri din acelea de pe manuscrise vechi! 😀

  24. Pingback: Carismatici, neo-carismatici sau… altceva? | cetatea de piatră

  25. Remus zice:

    Pentru Răsvan și Marinel: „tipul ăla”, cum zici tu, Răsvane, care are două doctorate e Corneliu Simuț, actualul rector al Universității Emanuel. Numai că n-are doar două doctorate; are trei și o abilitare. Dă un search pe Google și o să vezi. Râdeți voi, râdeți că omul se semna cu Dr. Dr. însă uitându-mă eu, așa, aiurea, pe site-urile universităților din Europa (tot cu prețiosul ajutor de la Google) am văzut că nemții se semnează cu Dr. Dr. fie datorită faptului că au într-adevăr două doctorate, fie că – și asta pare să fie situația celor mai mulți – au un doctorat (PhD) și o abilitare (Dr. Habil.), de aici Dr. Dr. (Habil.). Ăsta-i obiceiul, pare-se, printre universitarii germani.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s