Moto: „…mi-era groază şi uneori ruşine faţă de prietenii pe care membrii bisericii i-au invitat la închinare fiindcă încăperea aceea era ca un cavou – toţi erau mohorâţi, încruntaţi, reci şi respingători în care cântările corului sau cele comune erau aceleaşi ca acum 20, 30 de ani!” – dintr-un interviu…
Ei bine, am tot scris pe blogul acesta despre cât sunt de ocupat de o vreme încoace. Şi în seara aceasta, când lucrurile sunt aproape terminate, mi-am amintit de fraza citată în moto-ul de mai sus.
Despre ce lucruri terminate e vorba?
Iată afişul a ceea ce pregătim de câteva zile…
Poate că oamenii, cei care vor participa, cei care vor trece pe lângă acest eveniment, tinerii în special, vor înţelege că şi cei pe care unii îi consideră „fundamentalişti”, „mohorâţi”, „încruntaţi”, „reci” şi „respingători” ştiu să se bucure, ştiu să cânte, ştiu să aibă părtăşie…
Atâta doar că o fac fără „să-şi dea poalele peste cap”! Deşi ies în stradă!
Vom avea muzică bună (voi posta mai jos câteva mostre), vom avea Cuvânt (sper că pastorul bisericii noastre, Vasi Duma, v-a convins deja!) şi, sunt sigur, vom avea tineri din multe biserici din Arad şi din judeţ.
Interesant!
Organizarea concertului aparţine Bisericii Baptiste „Golgota” Arad. Sonorizarea e asigurată de fraţi penticostali, iar sunetistul, Rafi, cum îi spun toţi, e tot de acolo. Scena e asigurată de… ortodocşii de la Teatrul de stat… Ei, ăsta da… ecumenism!
Important e moto-ul acestui spectacol: „Pasiune pentru El!”
Sper să pot reveni cu detalii după concert!
Cristian Cazacu – Dacă poporul Meu
Cristian Cazacu – Ridică-ţi ochii către cer
Adi Hentea – Azi vin la Tine
Adi Hentea – Aleluia
Reblogged this on Jurnal.
Pingback: O sâmbătă muzicală mai… inedită (II) | cetatea de piatră
Pingback: Pasiune pentru El – nu suntem chiar atât de… încruntaţi (fotografii) | cetatea de piatră
Pingback: Ne „încruntăm” din nou… | cetatea de piatră