Cândva, de mult, scriam că tăcerea e cea mai perfectă muzică, fiindcă nu are note false…
Ieri ar fi trebuit să fie „sâmbăta muzicală” în Cetatea de piatră. Şi pentru că nu este o sâmbătă oarecare, am ales… tăcerea.
Cea mai potrivită muzică pentru o zi ca aceasta.
Dar azi…
Cum scria Dostoievski… „Viaţa a înlocuit logica”…
Cristos e viu!
Şi, pentru această Sărbătoare, vă propun o piesă de excepţie.
Am ascultat multe lucrări moderne închinate Învierii Domnului.
Pe aceasta am considerat-o din multe puncte de vedere extrem de sugestivă.
Ca un poem.
Am tradus textul, pentru că am cântat piesa aceasta cu mulţi ani în urmă…
Arise my love – Newsong
RIDICĂ-TE, IUBITUL MEU!
Adaptare text Marinel Blaj
Ce tăcere-a fost
lângă-acel mormânt,
doar sunet de paşi
de soldaţi, păzind.
O zi…două,
trei au trecut…
Ultima suflare
Isus să-Şi fi dat?
Să fi fost uitat
de-al Său Tată-n cer?
Pentru-al nostru păcat
spatele să-I fi-ntors?
Părea că tot iadul
strigă: „E mort!”
Dar privind jos la Fiul,
Tatăl a rostit:
„Ridică-Te,
Iubitul Meu!
Mormântu-acesta
nu Te va robi.
Al morţii bold
nu Te va opri.
Eşti viu! Eşti viu…în veci!”
Ce cutremur!
Şi mormântul s-a deschis,
cu un trăsnet din ceruri
piatra s-a rostogolit.
Săgetaţi toţi soldaţii
au încremenit
iar puterea iubirii
s-a arătat…
Apoi un cântec
cerul a-umplut;
pe aripi de vânt
era peste tot…
Întreaga Creaţie
aştepta acest moment;
sunetul izbânzii
Puternic şi clar…
„Ridică-Te,
Iubitul Meu!
Mormântu-acesta
nu Te va robi.
Al morţii bold
nu Te va opri.
Eşti viu! Eşti viu!”
Păcat, unde ţi-e lanţul?
Moarte, unde te-ai stins?
Iadul, a fost înfrânt!
Un mormânt nu va ţine un Domn!
„Ridică-Te,
Iubitul Meu!
Mormântu-acesta
nu Te va robi.
Al morţii bold
nu Te va opri.
Eşti viu! Eşti viu!”
…perfect nu are grad de comparatie, fiindca… e perfect si prin urmare nu poate fi comparat cu nimic, („tăcerea e cea mai perfectă muzică”); iata totusi o nota falsa in gramatica ta, din cauza cuvintelor, desigur. 😉
Cristos e viu!
Ai dreptate, Dica! Şi, pentru că Învierea ne ajută să conştientizăm că moartea Lui a fost din cauza şi pentru păcatele noastre, fie ele şi gramaticale, n-am facut corectura, ci mi-am asumat public greşeala! Chiar dacă, fiind vorba despre muzică, aş fi putut să „trag din condei” o explicaţie…
Mă mângâi însă cu gândul că „Adevărat vă spun că toate păcatele şi toate hulele pe care le vor rosti oamenii li se vor ierta…” include şi păcatele gramaticale…
Şi, pentru că tot vorbesc de păcat… păcat că din cauza unei greşeli trece neobservat esenţialul…
Hristos a înviat!
Există şi mai mult ca perfectul. 🙂
Adevărat că a înviat! Şi mai adevărat e că e viu în veci!
Uite, Răsvan, eu îţi propun ca în această Sărbătoare, în smerenie, să ne mulţumim cu… perfectul simplu… 😀