„…Oameni tari la cerbice, netăiaţi împrejur cu inima şi cu urechile! Voi totdeauna vă împotriviţi Duhului Sfânt. Cum au făcut părinţii voştri, aşa faceţi şi voi” (Fapte 7:51)
După ce le aminteşte cam tot ce era de amintit, Ştefan e omorât cu pietre.
Aşa este, se pare, cu mulţi; le poţi aminti toată istoria, tot nu vor înţelege. Ce pretenţii să ai să priceapă viitorul?
Şi iată, viitorul se arată câteva versete mai încolo. Căci, după ce l-au târât afară din cetate pentru a-l ucide, martorii şi-au pus hainele la picioarele unui tânăr numit Saul, care „se învoise la uciderea lui Ştefan.”
Interesant viitorul acesta! Căci Saul va fi acel Pavel care va vesti evanghelia neamurilor…
Nu-i aşa că între istoria trecută şi cea viitoare există o punte? Care se numeşte har. Şi care poate fi primit sau nu…