Poem febril


spre critică şi desfiinţare literară…

Din dedesubturi de neant şi clipe care dor tăcând
Lumini ce fulgeră răzbat într-un halucinant descânt
Uscat e golul dintre sori şi doare orice gând rostit
Mi-e sete şi mă-mbăt visând la ape care au pierit…

Zbor şi mă-nalţ şi cad apoi pe raze ce mă duc-napoi
În patul aşternut imens pe plaiuri mari de albe flori
Se plânge-n mine-un univers şi mai e loc de plâns mai mult
Pun capul lin pe stele şi îmi plec urechea să le-ascult.

Şi câte-aş mai putea acum în versuri triste să vă spun
Dar e mai bine să enunţ direct şi simplu: răcit tun!

flu

 

 

 

Anunțuri

Despre marinelblaj

... surghiunul în viaţă e greu...
Galerie | Acest articol a fost publicat în Disperări, Mioritice, Picături, Smile... și etichetat , , , . Pune un semn de carte cu legătura permanentă.

8 răspunsuri la Poem febril

  1. Vasi Duma zice:

    pentru mine este o frumoasa ,,infiintare”.Pacat ca nu anuleaza efectul bolii. Fii sanatos! Si dupa ce iti trece febra…sa-ti ramana inspiratia.

    • marinelblaj zice:

      Mda. „Păcat că nu anulează efectul bolii.” Nici nu cred că are cum, căci ESTE efectul bolii !
      Mulţumesc mult pentru urare. Deocamdată, până la inspiraţie rămân cu ceva… transpiraţie! 😦

  2. szromulus zice:

    Insanatosire grabnica! Se spune ca gripa e un fleac, dar tocmai am avut o „intalnire” recenta de acest fel si este destul de dura. Celebra replica a lui Sergiu Nicolaescu „Un fleac! M-au ciuruit.” nu este chiar asa de fleac in viata reala, cand vine vorba de gripa. 🙂

    • marinelblaj zice:

      Mulţumesc de urare, Romuls! Uite, „băgăm mare” cu frecţii, ceai din coji de nucă şi ceapă… medicină alopată, ce mai! 😀
      Chiar că-i dură întâlnirea! Nu vezi, se lasă cu deliruri… cosmogonice! 😀
      Acum, caut gramofonul! Sper că tu eşti bine acum, cu uite, eu…

      • szromulus zice:

        Stimularea placebo-ului functioneaza in multe situatii 🙂 .
        Am trecut de delirul cosmogonic cand termometrul indica o valoarea care incepea cu 4…. Partea „frumoasa” este ca gandirea isi restructureaza parametrii si trece pe Safe Mode(ca si Windows-ul). Eu nu am gasit gramofonul, daca il gasesti sa imi spui te rog ca inca ma streseaza 😀

      • marinelblaj zice:

        Oh, eu n-am valori aşa mari, eu am din alea periculoase, puţin peste 37! Dar, vorba ta, îi dau cu placebo în cap!

  3. tabyta22 zice:

    Cum este proverbul ãla „febra trece…poemele rãmân!?!”:-D
    Vã urez însãnãtoşire grabnicã.
    Multã pace

    • marinelblaj zice:

      O, mulţumesc Tabita. Apropo, trebuie să-mi cer iertare, şi o fac public! Am promis că mă voi apleca asupra peoziei tale şi am uitat, pur şi simplu. Trebuie să o caut şi să mă ţin de cuvânt. Întâi să reuşesc să-mi revin, că dacă iese ceva ca ăsta de aici? 😀

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s