Facerea şi desfacerea lumii – ziua 30


Dar preoţii cei mai de seamă şi cărturarii, când au văzut minunile pe care le făcea, şi pe copii strigând în Templu şi zicând: „Osana, Fiul lui David!”, s-au umplut de mânie. Şi I-au zis: „Auzi ce zic aceştia?” „Da”, le-a răspuns Isus. „Oare n-aţi citit niciodată cuvintele acestea: „Tu ai scos laude din gura pruncilor şi din gura celor ce sug?” (Matei 21:15-16)

Oare nu se întâmplă şi azi la fel ca în acele momente? Copiii îi îngrijorau pe preoţii cei mai de seamă şi pe cărturari, pentru că ei reprezentau perspectiva, iar ei erau, şi sunt mulţi şi acum, imuni la realitatea de fapt.

Măcar de-ar fi copiii din biserici o altă perspectivă decât cei pe care lumea îi orbeşte cu luminile ei ce depind de butoane…

La urma urmei, ceea ce se întâmpla atunci, se întâmplă şi acum…

Un fel de… să vezi, să auzi, dar să nu iei seama…

Anunțuri

Despre marinelblaj

... surghiunul în viaţă e greu...
Galerie | Acest articol a fost publicat în Biserica, Pe gânduri, Picături și etichetat , , , , . Pune un semn de carte cu legătura permanentă.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s