Facerea şi desfacerea lumii – ziua 18


„Când a ajuns Iosif la fraţii săi, aceştia l-au dezbrăcat de haina lui, de haina cea pestriţă, pe care o avea pe el. L-au luat şi l-au aruncat în groapă. Groapa aceasta era goală: nu era apă în ea” (Geneza 37:23-24)

 

Vizionarul Iosif şi invidia fraţilor săi. O istorie repetată mereu, în forme şi variante dintre cele mai ciudate, cu oameni care se cred vizionari dar nu sunt, cu vizionari pe care nu-i bagă nimeni în seamă, cu vizionari care se mulţumesc să ajungă la viziune şi-atât, dar cu aceeaşi invidioşi care, fie se folosesc de gropi, fie sapă gropi.

Şi nu doar pentru vizionari, ci şi pentru viziuni…

 

Totuşi, gândul mă duce astăzi la pericolul gropii.

Iosif a scăpat cu viaţă, aruncat în groapa aceea.

Putea să-i fie de-ajuns…

Privit din groapă şi cerul poate să pară mai albastru…

Şi-apoi, uneori s-ar putea ca şi groapa să pară un loc mai sigur, lipsit de pericole.

Obişnuim adesea să ne mulţumim cu jumătăţi de „bine”…

„Bine că n-are apă groapa asta” poate să te facă să găseşti groapa un loc confortabil…

Anunțuri

Despre marinelblaj

... surghiunul în viaţă e greu...
Galerie | Acest articol a fost publicat în Biserica, Pe gânduri, Picături și etichetat , , , , , , . Pune un semn de carte cu legătura permanentă.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s