Fantomele lui Goya – un film pe care, dacă nu l-aţi văzut, îl puteţi vedea aici…


fantomele lui goya                  foto

Speram să n-am parte de aşa ceva în „Cetatea de piatră”… Din păcate…

De o vreme încoace, o fantomă bântuie blogurile. Mă scuzaţi… încă o fantomă.
Nu ştie nimic despre subiecte asupra cărora se pronunţă cu hotărârea celui care… ştie tot. Cel mai bine!
Nici „Cetatea de piatră” n-a fost scutită! Se pare că porţile ei au fost lăsate prea larg deschise şi astfel, tropăind cu zel şi strigând lozinci care de care mai stupide, fantoma aceasta a reuşit, pentru o vreme, să tulbure pacea „cetăţii”.
Acum, n-oi fi ştiind eu atâta istorie cât pretinde că ştie fantoma, dar parcă îmi aduc aminte că pe vremuri, tratamentul aplicat unor astfel de indivizi nu era unul prea blând.

Totuşi, suntem (şi noi, nu doar el, preasfântul) creştini! Drept pentru care, cu duhul blândeţii, am încercat să-l readucem la viaţă. La cea reală! Se pare că nu e un demers uşor…

Păi, cum să fie? El ştie deja tot! Ştie ce au trăit alţii, ştie ce gândesc alţii, ştie unde îşi vor petrece veşnicia alţii, n-are vârstă şi, implicit, nici respect pentru cea a altora. Trist e că îmi aminteşte de cadristul acela din vremurile despre care spune că „nu ne-a făcut prea mult rău”. Evident, nu ne-a făcut. Lui, cel puţin, nu, după cum declară! În afară de răul produs la nivelul raportării faţă de ceilalţi, pe care îi judecă, îi judecă, îi judecă. Şi normal! La cât de specialist este…

Sunt anumiţi oameni cu care se poate purta un dialog. Sunt alţii însă care nu cunosc decât monologul. Ce faci, creştin fiind, cu astfel de oameni? Nu-ţi rămâne decât să te rogi pentru ei! Asta chiar dacă aceste lucru s-ar putea să le producă o iritare de genul „tu să te rogi pentru mine… fariseule?”
Ei bine, da eu am să mă rog pentru tine! Cum bine spunea cineva: „Când criticăm pe cineva, îl imobilizăm în trecut, când ne rugăm pentru el îl slobozim în viitor.”
Alţii s-ar putea să nu fie atât de blânzi. Aşa că, bucură-te! Şi fereşte-ţi capul! S-ar putea ca unii să aleagă varianta… scatoalcelor!

Ah, nu ştiţi despre cine vorbesc? Cine e fantoma? Citiţi mai jos comentariile (am păstrat scrierea originală. Merită!)… Îl veţi recunoaşte uşor. E românul contemporan cu toată istoria, tot timpul. Inclusiv cu cea viitoare…

nu va mai plangeti atat, ca nu ati trait ce au trait altii
ne e usor sa ne victimizam acum si sa aruncam cu noroi, sa judecam in lipsa, etc… cand multi am fost tineri atunci, si nu ne-a afectat ptrea tare (eu nul pot s arecunosc ca nu m-a afectat prea tare…si chiar am unele nostalgii in unele puncte…. nu era haosul de acum si era mai mult resoppect…prea multa democratie strica…chiar si modelul biblic, monarhia, isi are rigorile ei si nu iti permite sa faci roice vrei!!!)
si la urma urmelor ce v-a facut atat de rau regimul ala, in afara sa va lase gandirea comunistoida cosmetizata astazi?”

„nu cred ca ati prins perioada dejista..aia a fost plina de violente…Ceausila a fost o destindere, pana prin ’70…dupa aia a avut el megalomanie, dar nu a fost atat de rau ca Dej, care a fost o “matza blanda care a zgariat rau”

„si, la urma urmelor, perioada aia a produs ceva dupa caare astazi sunteti nostalgic…ce produce perioada asta de haos democartic si incultura crescanda? asta e adevarata intrebare!”

Ah! Am uitat un amănunt deloc de neglijat. Fiindcă nu vreau să-i tulbur şi pe alţii, şi pentru că vreau să am linişte când mă voi ruga, deocamdată trecem fantoma la… spam! Poate acolo învaţă corect ce înseamnă fariseu şi, eventual şi limba română! Cu sinceră părere de rău…

Anunțuri

Despre marinelblaj

... surghiunul în viaţă e greu...
Galerie | Acest articol a fost publicat în Disperări, Jurnal de luptă şi... de pace, Mioritice, Sare... amară, Simţul civic, Zâmbet sau rictus?. Pune un semn de carte cu legătura permanentă.

7 răspunsuri la Fantomele lui Goya – un film pe care, dacă nu l-aţi văzut, îl puteţi vedea aici…

  1. Tim Dubhy zice:

    ce putea sa faca un mos scartar decat atat…esti josnic nene..pe bune… sa nu imi mai vb de bunatate, dragoste si iertare! :DD

  2. marinelblaj zice:

    Am lăsat acest ultim comentariu al tău, ca să se convingă şi cei care mai au încă dubii dacă am procedat sau nu corect. De-acum… uite, n-am să-ţi mai vorbesc despre bunătate (pe care tu, se pare, o confunzi cu…a fi bleg). Nici despre dragoste. Datorită ei, însă, mă rog pentru tine. De iertat, te-am iertat de mult, stai liniştit.
    Un moş scârţar şi josnic

  3. marinelblaj zice:

    Dragii mei prieteni din „Cetatea de piatră”,
    Întrucât am fost nevoit să iau măsura spamării şi, în consecinţă, persoana spamată nu mai poate comenta, mi se pare incorect să fie supus, în absenţă, tirului nostru al celorlalţi. Drept pentru care voi închide comentariile la aceste articol şi la precedentul, care au făcut obiectul măsurii luate. În cazul în care, legat de postările respective, aveţi alte comentarii ce nu vizează această persoană, vă rog să le faceţi, iar eu le voi afişa.
    Vă mulţumesc pentru înţelegere şi pentru faptul că prin această atitudine mă ajutaţi să dau o lecţie de comportament echitabil, civilizat şi creştinesc! Fiţi binecuvântaţi!

Comentariile sunt închise.