Răspunsu-i vânare de vânt…


Nu e de pe Facebook! Este din Eclesiasul:

„Dar mai fericit decât amândoi am găsit pe cel ce nu s-a născut încă, fiindcă n-a văzut toate relele care se petrec sub soare. Am mai văzut că orice muncă şi orice iscusinţă la lucru îşi are temeiul numai în pizma unuia asupra altuia. Şi aceasta este o deşertăciune şi goană după vânt” (4:3-4)

„Fără sfârşit era tot poporul în fruntea căruia mergea el. Şi totuşi cei ce vor veni după el nu se vor bucura de el. Căci şi aceasta este o deşertăciune şi goană după vânt” (4:16)

Apropo de Facebook… Am mai spus că nu prea sunt încântat de reţelele de socializare într-o lume care… socializează tot mai puţin şi, când o face, o face fals sau strict din interes. Ne place tot mai mult să vorbim şi tot mai puţin să ascultăm. Dacă poţi să le faci pe ambele, eşti acuzat doar de prima…

De câteva zile port un dialog cu o persoană (n-am să-i divulg identitatea, din respect!) pe teme… de politică. Şi mă deranjează (mă deranjează, nu mă enervează!) că nu reuşesc deloc să-l determin să-şi schimbe puţin optica (nu să şi-o însuşească pe a mea!). Precizările din paranteze sunt făcute în ideea că s-ar putea să citească aceste rânduri şi chiar n-are rost să reluăm controverse.

Ce mă deranjează? Nu doar  în dialogul cu acest prieten, ci, în general, cu toţi care vorbesc „de pe baricade”. Evident, diferite!

În primul rând, ideea de „baricade”.

Totul a plecat, în ceea ce mă priveşte, de la o viziune-radiografie a societăţii în care trăiam şi încă trăim. Timpul a trecut. Şi trece. Politic, într-un mod de-a dreptul criminal. Dacă din punct de vedere biologic murim câte puţin din momentul în care ne naştem, în politcă ai toate şansele să mori înainte de… a muri, dacă eşti român, în România. Fiindcă nu prea putem (sau, unii nu vor) să avem o privire de ansamblu, fiindcă ne informăm doar dintr-o anumită „zonă” media, fiindcă plecăm de la imagini idilizate şi, inevitabil, idei preconcepute, tot ceea ce ne spune interlocutorul nu doar că e fals şi greşit, dar este de-a dreptul „criminal”. Ei, dar lucrurile nu s-au oprit aici. Totul evoluează. Nu neapărat în bine. Dacă până nu demult, a spune ceva de rău despre preşedintele actual era sinonim cu ideea de lezmajestate, acum lucrurile s-au nuanţat spre direcţia „ăsta-i cel mai bun” (chiar dacă-i rău!). Ei bine, dacă nu împărtăşeşti punctul acesta de vedere, eşti… de partea cealaltă a baricadei! Poţi să spui oricât că nu eşti de acord cu Ponta, Antonescu, Voiculescu etc, dacă nu eşti cu Băsescu eşti cu ei!

Apoi, dacă îndrăzneşti să visezi la curăţenie, trebuie să cazi de acord cu felul de curăţenie gândit de mentalitatea baricadei! Să-i „ciuruim” pe „ăialalţi”. Oricum, e „un fleac”. Poate că sunt eu mai naiv, dar, visând la o asanare a lumii politice de la noi, încercam să-mi imaginez un soi de strategie. Aiurea! Nu merge! Fiindcă asta implică demolarea de idoli! Şi, cum să renunţăm la idoli? Mai ales dacă ne-am obişnuit să ţinem păpuşa din câlţi murdari în braţe ţipând să ne audă toată lumea că e… Barbie!

Aşa că mă deranjează cumplit că nu se poate face curăţenie în ţara asta doar pentru că unii înţeleg prin curăţenie şi lăsarea sub câte un covor a puţină mizerie, pe ici, pe colo. Cum să scoţi idolul din joc. Doar are merite. Chiar dacă aceste merite sunt acordate în mod fals, ele dau bine în dezbatere. Şi, vai de mine, să nu cumva să se nimerească să fie vreun lucru scos din panoplia de „trofee” a lui X şi pusă unde îi era locul, conform istoriei concrete a faptelor şi datelor, adică în panoplia lui Y. Gata! Eşti „fan Y”! Vedeţi mentalitatea „baricadei”?

Ar fi mult de spus. Mă gândesc chiar că poate ar fi bine să nu mai fac altceva decât să tot fac câte un update la acest articol. Mi-e deja tot mai greu să determin oamenii să gândească global! Nu vreau să mă urască oamenii.Mi-e de-ajuns să aflu de la ei că „Îmi ajunge. Confirmi. Devii promiţător”. Cu doza de ironie de rigoare! Dacă i-aş spune acetui prieten că bănuiala lui de atitudine „pro” tabăra adversă a lui îl încadrează mai degrabă pe el acolo, căci „cine nu e cu noi…” e mai comunist (ca să nu spun „fascist”!).

I-am repetat lui şi tuturor. „Toţi o apă şi-un pământ”. Cum credeţi că a fost primită această opinie? Ceva de genul „cum poţi să-i pui alături pe Ponta de Băsescu, pe Voiculescu alături de Udrea, pe Pora alături de Gâdea etc” (am dat exemple, nu am reprodus, căci mă tem să nu fiu acuzat şi de copy-paste!). Păi, fratele meu, eu nu-i pun alături. Ei sunt alături! Toţi o apă şi-un pământ!

Şi-atunci? Concluzia mea nu se schimbă. Fiindcă nu vreau să ajung să urăsc, fiindcă pe ură nu se poate construi NICIODATĂ, NIMIC, prefer să vorbesc, fie şi de unul singur! Şi să sper! Nu în ceea ce s-ar mai putea face aici, ci în ceea ce ni se pregăteşte acolo, Sus! Şi să mă străduiesc să n-am de ce să-mi fie ruşine când mă voi afla la porţi…

În rest… dragii mei, care încă mai aveţi idoli tot felul de păpuşi, fie că se numesc Băsescu, cel „mai bun ca…”, Ponta, Pora, Udrea, Voiculescu şi alte păpuşi pe scena politicii, nu uitaţi că toate păpuşile sunt goale pe dinăuntru. Şi nici capul nu conţine ce ar trebui!

 

De altfel…

Anunțuri

Despre marinelblaj

... surghiunul în viaţă e greu...
Galerie | Acest articol a fost publicat în Dacă doriţi să revedeţi..., Disperări, Jurnal de luptă şi... de pace, Mioritice, Pe gânduri, Politichie, Sare... amară, Trecător prin lume și etichetat , , , , , , , , , , , . Pune un semn de carte cu legătura permanentă.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s