Sâmbătă, melancolii şi muzică…


Pentru că ieri m-am despărţit de un bun prieten al adolescenţei (şi nu doar al adolescenţei!), pentru că nostalgia muzicii de suflet m-a însoţit toată noaptea, vă propun astăzi, dragii mei, în cadrul sâmbetelor noastre muzicale câteva cântece foarte cunoscute, în interpretări pe care eu le consider deosebite, mai ales prin simplitatea abordării. Şi, culmea, tot în limba franceză (chiar dacă nu sunt un „fan” al acestei limbi în muzică…).

Sebastian Demrey şi Jimmy Lahaie propun prin cele două volume „Héritage” nişte interpretări atât de simple şi de bun simţ încât nu te saturi ascultându-le…

Iată mai jos câteva. Poate vă plac şi vouă…

Mon Dieu este si bon

Cherchez d’abord

Abandonne tes fardeaux

Mon Dieu Plus Près de Toi

Grâce infinie

J’ai soif de Ta présence

Sur le mont du calvaire

 

 

Anunțuri

Despre marinelblaj

... surghiunul în viaţă e greu...
Galerie | Acest articol a fost publicat în Frumuseţi, Muzichie. Pune un semn de carte cu legătura permanentă.

9 răspunsuri la Sâmbătă, melancolii şi muzică…

  1. A.Dama zice:

    Deși aș avea motive să ascult piese de laudă și închinare în franceză, adevăru-i că e un teren necunoscut pentru mine. Îmi amintesc destul de vag de vreo două cântecele: „Un jour dans tes parvis” și „Devant toi, Seigneur”, învățate demult, pe când însoțeam (ca traducător) un grup de francezi. Cel mai mult, ascult muzică în engleză și în română, dar mulțumesc pentru provocarea de față!
    Să vedem dacă merg la inimă și aceste două piese! 🙂
    .

    .

  2. marinelblaj zice:

    Abia astăzi am ajuns „acasă”, în Cetatea de piatră! Iertare pentru întârzierea răspunsurilor!
    Cum scriam, Adama, nici eu nu sunt un fan al muzicii cântate în franceză. Sincer, dacă m-ar întreba cineva de ce, n-aş sti să răspund… Mi se pare că limba engleză e făcută pentru muzică. Punct. Poate e o chestiune de obişnuinţă doar…
    Totuşi, au mers la inimă şi cele două melodii propuse de tine. Poate şi pentru că vin de la cine vin şi par un ecou al unei experienţe deosebite…
    Mulţumesc, Adama!

    • A.Dama zice:

      Dar eu pentru ce să te iert, Marinel? Încă n-ai reușit să mă superi. 😀
      Legat de piesele în franceză, eu le ascult în continuare pe cele „clasicizate”, cum ar fi Et si tu n’existais pas, Voyage, voyage și altele; sau mai recentul cântec al lui Grégoire Ta main. Însă nu sunt la curent cu piesele „evanghelice”, iar calitatea multora îmi pare inferioară celor în engleză. C’est la vie!, vorba românului. 😉

      • marinelblaj zice:

        Eh, dacă încă n-ai pentru ce să mă ierţi, fă-o… în avans, că m-aş mira să nu te supăr niciodată, măcar puţin… 😀
        Da, „asta-i via”, cum ar traduce francezul vorba românului! 😀
        Cât despre calitatea de care vorbeai (ah, ce mă distrează expresia „despre care facem vorbire”!, da’ n-o folosesc :D), îmi place la piesele acestea simplitatea prezentării. În rest, absolut de acord cu tine, sound-ul anglo-saxon e inegalabil…

  3. A.Dama zice:

    Am căutat prin sertărașele memoriei o piesă, pe care știu că am cântat-o într-o biserică în urmă cu ani bun. Am găsit-o – într-o interpretare care ar avea multe de îmbunătățit. Dar cuvintele cântului m-au mișcat și-atunci, și-acum. 🙂

  4. marinelblaj zice:

    Adama, L.I., vreţi voi să reîndrăgesc franceza? 😀
    Sau eu sunt cel ce am „zgândărit” amintiri? 😀

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s