Doar zece porunci – o istorie a prăbuşirii (sau “România… aşa cum nu vrem să o vedem”)(VII)


10commandments_2425344b

Când am îngropat primul talant, ascuns de privirile oamenilor şi grijuliu să pun un semn locului ca să nu pierd ceea ce primisem, am fost convins că am făcut un lucru inteligent. Ştiam că nu e neapărat ceva înţelept, dar… cine are nevoie în zilele noastre de înţelepciune? E suficientă şi chiar recomandabilă inteligenţa. Fie ea şi primitivă… Sau poate chiar mai bună aşa…

Simţeam ca şi atunci când am furat focul crezând că voi face un bine oamenilor şi, implicit şi mie. Sau, mai ales mie. Nu m-am putut gândi că focul poate fi un lucru bun, dar furtul în sine ceva atât de rău…

Stau pe marginea unei gropi şi privesc la sicriul ce va urma să fie pus acolo. Mă gândesc, „oare câţi talanţi sunt în cutia aceea de lemn?”

Ascult ştirile. Oameni care fac, dreg, promit… Şi, parcă estompând toată zumzăiala vorbelor, se aud talanţi rostogolindu-se a pieire…

Nu ştiu dacă vom recupera vreodată tezaurul de la cei ce l-au confiscat. Dar mă întreb, în schimb, câţi talanţi ni se vor cere înapoi…

Răspunsul îl aflu pe paginile aceleiaşi Cărţi: „să nu furi”…

Anunțuri

Despre marinelblaj

... surghiunul în viaţă e greu...
Galerie | Acest articol a fost publicat în Întrebări întrebătoare, Întrebări... stânjenitoare, Biserica, Mioritice, Pe gânduri, Sare... amară, Trecător prin lume, Zidul plângerii și etichetat , , , , , , , . Pune un semn de carte cu legătura permanentă.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s