Tot felul de sfârşituri…


Trebuie să recunosc că uneori mă apucă o lehamite care se manifestă precum o ciupercă, lehamite generată de mizeria din jur (şi nu mă refer doar la cea fizică) şi accentuată de prostia omenească, manifestată în atât de multe ştiri stupide, panici neînţelese, agitări inutile şi soluţii pe măsură…Se apropie miezul zilei care s-a vrut (în opinia unora) a fi ultima…
Cum spuneam… ştiri stupide…
Ieri, în maşină, ascultam o emisiune ce avea drept temă o întrebare: „Ce aţi face în ultima zi înainte de sfârşit?” Evident, o grămadă de… „românisme”! Băşcălie, amestecată cu duioşie. Tipic. Nimic, sau aproape nimic serios…

Fără să vreau, m-am trezit prins de întrebare. Şi m-am gândit că singura stare în care aş vrea „să mă prindă” ultima zi ar fi aceea de iubire. M-am imaginat ţinându-mi soţia în braţe, privind spre Cer şi neavând nimic altceva între noi decât copiii… Atât!
Şi-atunci mi-am amintit de o piesă pe care am cântat-o cu Eugen, în perioada „Just M.E.”…
Scriam despre lehamite… Recunosc, mi-a fost oarecum lehamite să stau să caut dacă am mai publicat-o aici. Apoi m-am gândit că şi dacă am făcut-o, merită să o postez din nou, ca să întăresc sentimentele pe care le trăiesc… Şi, evident, pentru cei ce au îndragit muzica „JUST M.E.”…

Piesa nu a fost „masterizată”. E „înregistrarea crudă” a ei… Dar, aşa cum e, piesa aceasta a lui Eugen caracterizează sentimente vechi, ce rămân la fel de noi şi astăzi…

După sfârşit

Când lumea-aceasta se va sfârşi
Şi tot ce-a fost va pieri
De tine sigur îmi voi aminti
Îmi voi aminti…

Când faţă-n faţă doar noi doi vom fi
Ca prima oară ne vom privi
Când ai să vezi tot ce n-ai vrut să vezi
Oare mă vei mai iubi?
Mă vei mai iubi?

Îţi vei aduce-aminte-atunci
De clipele în care-ai plâns
Sau pe chipul tău va înflori
Acelaşi cald surâs?

Vom fi trecut demult, de tot
Ce-a fost cândva de zis
Dar ochii tăi îmi vor şopti
Că iubirea nu s-a stins
Că iubirea nu s-a stins…

Vom ştii atunci că din tot ce-a fost
Nimic nu vom mai găsi
Vom fi-nvăţat fără ştire un alt fel de a iubi
Şi dacă timpul se va opri
Noi cât de tineri vom fi?
Fără de vârstă te voi chema, adolescenţa mea
Adolescenţa mea…

Îţi vei aduce-aminte-atunci
De clipele în care-ai plâns
Sau pe chipul tău va înflori
Acelaşi cald surâs?

Vom fi trecut demult, de tot
Ce-a fost cândva de zis
Dar ochii tăi îmi vor şopti
Că iubirea nu s-a stins
Că iubirea nu s-a stins…

Anunțuri

Despre marinelblaj

... surghiunul în viaţă e greu...
Galerie | Acest articol a fost publicat în Amintiri, Dacă doriţi să revedeţi..., Muzichie, Pe gânduri, Trecător prin lume și etichetat , , . Pune un semn de carte cu legătura permanentă.

3 răspunsuri la Tot felul de sfârşituri…

  1. emanuel zice:

    …in ce priveste toata povestea asta a sfirsitului de lume, am ramas socat tocmai de naivitatea si frica pocaitilor nostri ca si cum nu ar fi citit deloc Biblia. cunosc destui care au venit din occident de unde lucreaza doar ca sa ii prinda sfirsitul lumii acasa! iti dai seama! cit de rau e sa nu te informezi direct de la sursa, cit de rau e sa nu ai un minim de intelect, un minim de ratiune si luciditate cereasca!
    …piesa are un farmec post apocaliptic…

    • marinelblaj zice:

      Interesantă ideea cu „farmecul post apocaliptic”, Emil !
      Cât priveşte povestea cu sfârşitul… iacă, a mai trecut un sfârşit. La anul în ce zi o să fie prezis, oare? Da, o spune chiar Domnul: „Poporul Meu piere din lipsă de cunoştinţă.” Trist…

      • gabydinca zice:

        uite doua comentarii:
        Calendarele astea sunt nostime de tot… Adica, anul acesta este 2012 era noastra (e.n.), dar nu sunt 2012 ani de la nasterea lui Isus, care S-a nascut cu 4-5 ani i.e.n. *Prin anul 748 A.U.C., de la intemeierea Romei). Evreii, musulmanii si alte religii mondiale au, din nou, alte calendare, ca sa nu mai spun ca exista calendare diferite chiar in cadrul aceleiasi culturi: exista un calendar pentru elevi, unul pentru studenti, un calendar fiscal, unul liturgic-religios, unul administrativ etc.
        Eu ma ghidez dupa calendarul evreiesc, asa, de-o preferintza … 😉
        Va urez tuturor bucurii si impliniri, indiferent ce calendar tineti!

        @Mesianic
        eu ma ghidez dupa calendarul bugetar, cel cu avans si lichidare. drept e ca asta nu prevestete sfarsitul lumii ci doar vremuri nasoale tare.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s