„Împreună cu El au răstignit doi tâlhari, unul la dreapta, şi altul la stânga Lui. Astfel s-a împlinit Scriptura care zice: «A fost pus în numărul celor fărădelege.” (Marcu 15:27-28)
Se vorbeşte excesiv de mult despre românii care „fac şi dreg” prin Europa, „terorizând-o”! Ca fiu al acestui neam mă doare să fiu pus alături de cei care, cu adevărat fac ţara de ruşine. Singurele lucruri pe care le pot face, însă, sunt să mă comport pe unde umblu astfel încât să nu-mi fie ruşine, să nu ascund sub false motivaţii „mizeriile” făcute de alţi conaţionali şi să încerc pe orice căi să transmit, nu ideea că „nu este pădure fără uscături” (care seamănă mai mult a scuză!), ci mai degrabă că suntem acelaşi popor care a dat atâtea valori universale şi căruia nu i-au secat defel izvoarele!
Într-un mod similar stau lucrurile şi în lumea creştină (căci Europa a încetat de mult să mai fie creştină!). Se prea poate să ajungi judecat sau blamat pentru faptele unui grup din care faci parte şi să nu fii vinovat. Se poate să fii considerat ceea ce nu eşti de fapt… Nu te plânge, ci uită-te la Domnul!
Fiindcă este imposibil să credem că Domnul a fost măcar o clipă supărat că a fost pus între doi tâlhari! Mai mult, şi acolo a continuat să vindece şi să ierte! Astăzi, ca şi altă dată, lumea ne poate arăta cu degetul, numindu-ne în tot felul… Dar, dacă vrem să fim asemeni Lui, trebuie să acceptăm chiar şi această „umilire”, iertând!
Altfel spus…
Nu te teme că vei muri împreună cu cei proscrişi sau cu cei consideraţi vinovaţi… teme-te că n-ai să mori pentru Adevăr!
cetatea de piatră 