Pe cale sau… în cale


„Cine iubeşte pe fratele său rămâne în lumină, şi în el nu este niciun prilej de poticnire” (1 Ioan 2:10)

Pe drumul spre cer ni se întâmplă adeseori să ne împiedicăm… să cădem…
Întotdeauna vinovaţii suntem noi înşine!
Încercăm însă prea adesea să dăm vina pe alţii. Şi, pentru că ei ne sunt mai la îndemână, îi găsim vinovaţi chiar pe unii dintre fraţii noştri.
Realitatea are însă doar două feţe… diferite… Ori cei care ne-au împiedicat pe cale nu ne sunt fraţi, ori nu ştim că adevăraţii fraţi nu-ţi stau în cale niciodată. Sau, mă rog… aproape niciodată…
Fiindcă ei îţi vor sta în cale atunci când calea ta nu mai duce în sus, ci în jos!

Reclame

Despre marinelblaj

... surghiunul în viaţă e greu...
Galerie | Acest articol a fost publicat în Biserica, Trecător prin lume, Zâmbet sau rictus? și etichetat , , , , . Pune un semn de carte cu legătura permanentă.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.