Metanoia, schimbarea minţii sau… schimbarea macazului?


Disclaimer: ŞI această postare se doreşte a fi doar o incursiune analitică în un fenomen care încă bulversează mintea multora, născând o mulţime de întrebări (între ele, şi ale mele). Nu vizează în mod special persoane şi nici nu intenţionează să stabilească vinovăţii sau nevinovăţii…

Aş fi vrut să nu mai scriu despre acest subiect. Din păcate, indiferenţa nu mă caracterizează, deşi, trebuie să recunosc, uneori mă tentează… Cu destul de mult timp în urmă am scris despre acest subiect  , preocupat în special de modalitatea în care se discuta despre „fenomenul Metanoia”. Iată că, nu după multă vreme, intuiţiile pe care le aveam (şi nu doar eu!) se adeveresc. Desprinderea „Metanoia” de linia Cultului Baptist este o chestiune de… zile. Spun „de linia” şi nu „de Cultul Baptist” pentru a fi mai limpede. Nu vreau să apar aici cu informaţii detaliate, dar frământările prin care a trecut (şi încă mai trece!) „Metanoia” sunt suficient de limpezi dacă e să luăm în considerare „restructurarea” conducerii „Metanoia Arad” (nu am pus ghilimelele la restructurare din greşeală!) după o perioadă de frământări. Este suficientă urmărirea succesiunii Adunărilor generale şi comunicărilor în perioada iunie – octombrie a.c. Ce se întâmplă de fapt? Vechea echipă de conducere face un pas înapoi. Ferm şi decis până la urmă. Partenerii de la Harvest vin şi „pun piciorul în prag”. Se vorbeşte despre schimbarea, nu doar a echipei de conducere, care nu acceptă linia înspre care se doreşte îndreptarea bisericii Metanoia (ar fi interesant de spus care este delimitarea între Asociaţia şi Biserica „Metanoia”, dar asta nu este o problemă de discutat…), dar şi a sistemului de conducere, sistem în care biserica iese din liniile Statutului Cultului. Iese în această situaţie şi biserica din Cult? Sunt acestea motivele care au dus la retragerea vechii echipe de conducere? Dezamăgirea unor membrii (mulţi, puţini?) vechi e legată de un sentiment că au fost… păcăliţi? Se rupe „Metanoia”? Ce se va întâmpla cu acei membrii care nu mai împărtăşesc viziunea „politicii Metanoia”, actualizată?

Sunt multe întrebări… Foarte multe. Şi ele circulă. Eu am însă una singură la care m-aş bucura să primesc răspuns, chiar dacă am exprimat în scris multe dintre cele pe care le-am auzit.

Când nu îţi pasă de răul pe care l-ai provocat altor biserici (voit sau nevoit, conştient sau inconştient, nu e dreptul meu să judec!), când, în pofida plângerilor venite din partea celor ce s-au simţit trădaţi oamenii au fost trataţi cu aroganţă exprimată până şi în banale adrese, poţi sau nu să te aştepţi la transpunerea în viaţă a principiului roţii care se învârte?

Nu e deloc un prilej de mulţumire să afli ce se petrece. Dimpotrivă. Un sentiment de durere. Durere că n-au fost luate în seamă multe avertismente legate de răul produs prin ruperea de biserici, prin „migraţia” membrilor. Şi mai ales durere pentru cei ce acum se simt, dacă nu trădaţi la rândul lor, cu siguranţă nedumeriţi…

P.S. Mă aştept şi de data aceasta la mesaje de genul „ce treabă ai tu cu asta?” ori „nu cred că e bine!”. La prima întrebare nu voi răspunde, fiindcă dacă „n-am treabă” cu aceste lucruri e grav! În ce priveşte „nu cred că e bine!”, da, sunt de acord!

Anunțuri

Despre marinelblaj

... surghiunul în viaţă e greu...
Galerie | Acest articol a fost publicat în Întrebări întrebătoare, Întrebări... stânjenitoare, Biserica, Disperări, Pe gânduri, Sare... amară, Trecător prin lume, Zidul plângerii. Pune un semn de carte cu legătura permanentă.

17 răspunsuri la Metanoia, schimbarea minţii sau… schimbarea macazului?

  1. Strong Independent Woman zice:

    Metanoia Arad e un caz… fericit. (Simtiti ironia din glas.)
    In alte biserici „botezate” in numele Metanoia piciorul a fost pus in prag de catre sponsori chiar in ziua deschiderii bisericii. Stiu doua cazuri concrete prin care am trecut, ca familie largita.
    Mesajul sponsorului catre „pastor”, fercheshuit si prezent inainte cu 2 ore deschiderea cu pompe si surle: „Biserica e o afacere de familie; sotia ta trebuie sa se ocupe de lucrarea cu femeile, fiica-ta secretara, baietii tai sa predice. Altfel….” – si cu un gest finut se mimeaza frunzarirea unor dolari si cu capul se indica spre Vest si Est.
    Mesajul ciobanului catre comitet, cu o ora inainte de deschidere: „De astazi de face in biseica asa cum spun eu. Cine nu este de-acord, este liber sa plece.”

    Oamenii sunt oi. Li se ia iarba, incep sa behaie cu durere. Problema este ca exista 3 feluri de iarba: aia la care ne duce Domnul, aia la care ne duc narcomanii si aia la care ne duce buzunarul.
    Dintre toate, cea mai periculoasa este aia la care ne duce buzunarul. Ca pentru narcomani exista clinici de dezintoxicare. Daca lasam ca biserica, singurul spital in care se poate trata boala idolului, sa ajunga un loc al inchinarii la idol, atunci da, mesajul meu chiar inseamna ca e mai bine de cel ce sta si trage o liniutza pe marginea strazii decat de cel care flirteaza cu mireasa lui Hristos. Dumnezeu e un Dumnezeu gelos.

    • marinelblaj zice:

      O, SIW, e dureros ceea ce relatezi. Si asta in conditiile in care, bisericile botezate „Metanoia” din oraşul tău nu fac parte din mişcarea Metanoia Arad. Aici lucrurile (sau „lucrătura”?) este mult mai… elaborată! Şi, implicit… mai controlată, chiar dacă, uneori, lucrurile mai scapă de sub control, că nu degeaba s-a grăbit Harvest să-şi trimită oamenii…

  2. viorelchis zice:

    Subiectul aduce sentimentul de dezamagire si este normal sa se intimple asa ceva.Multi cred ca lucrurile se schimba spre bine si spre o cunoastere mai ampla a „adevarului” in puterea slujirii in domeniul religii si inchinarii ,dupa cum si in politica si comert se doreste la fel .Dar sa nu uitam ca mesajul Scripturii dezvaluie ca lucrurile nu sint chiar asa si problemele religioase,alaturi de toate alte domenii vor ajunge in o instabilitate si mai mare care vor aduce timpuri grele si mari incercari peste omenire;Mesajul din Matei cap.24 este scurt si plin de putere si adevar;”24. Caci se vor scula hristosi mincinosi si proroci mincinosi; vor face semne mari si minuni, pana acolo incat sa insele, daca va fi cu putinta, chiar si pe cei alesi. „Azi inca nu sint in putere deplina de a se numi hristosi si proroci cu abilitati de minuni si semne mari ,dar o sa apara si atunci necazul si durerea va fi mare pentru foarte multi.Azi dupa cum subiectul reda sponsorii in grupurile religioase prin putere teologica usor instaureaza liderii pentru scopul lor formand azi uniuni si chiar corporatiuni care doresc o putere de globalizare si de reclama prin care doresc sa prinda putere si control ,iar simplul membru doar sa fie folosit pentru jertfirea de sponsorizare financiara,materiala si ceea de dedicare si ei sa beneficieze de lux,confort si tot ceea ce azi poti sa intilnesti la astfel de persoane care formeaza puterea de conducere,pe cand Domnul Isus alaturi de ucenici nu au avut parte de asa ceva si nici intentii sa investeasca in ceea ce azi vedem ca se investeste si membrii se subjuga .Si astfel mesajul Scripturii reda realitatea si astfel ii descrie ;”2 Corinteni cap.11;”.13. Oamenii acestia sunt niste apostoli mincinosi, niste lucratori inselatori, care se prefac in apostoli ai lui Hristos.
    14. Si nu este de mirare, caci chiar Satana se preface intr-un inger de lumina.
    15. Nu este mare lucru, dar, daca si slujitorii lui se prefac in slujitori ai neprihanirii. Sfarsitul lor va fi dupa faptele lor…..”Deci sa nu fim surprinsi de ce se intimpla si sa realizam de cine sintem folositi in viata si pentru ce scop.
    .

  3. adrian zice:

    Are dreptate domnul Chis.
    Eu nu am realizat de cine si cum sunt folosit si mi-am luat rasplata.
    Furat de presupuse prietenii si sentimentalisme m-am lasat sedus de cativa mascarici si escroci spirituali si am simtit pe propria-mi piele „sarea” metanoista.
    Cativa dintre liderii metanoisti sunt destul de abili in tehnicile de manipulare si transpun in varianta carsimatic-„crestina” principiile dupa care se conduc gruparile totalitare. Pastrand proportiile, e un fel de bolsevism crestin, in care capacitatea de seductie a unor lideri-saltimbanci se combina cu buna credinta naiva si/sau cu lipsa de discernamant a altora.
    Gruparile metanoiste nu sunt biserici, ci McChurch-uri, fast-food-uri religioase in care mesajul crestin si practicile (neo)pagane se servesc in acelasi meniu. Nu intamplator o grupare de acest gen a avut o vreme ca membru un pedofil. Tactica racolarii cu orice pret mai da si rateuri cateodata.
    Acesti baieti „dastepti” isi bat capul de ceva vreme ca sa gaseasca modalitatea optima de fentare a statutului baptist, pe care il considera „nebiblic”. Se pare ca trebuie sa se grabeasca, sponsorul principal nu mai are rabdare. E normal, oamenii vor sa stie in ce isi baga banii.

    Pentru un singur lucru trebuie sa le fiu recunoscator acestor vanzatori de fum si batjocoritori ai credintei crestine: ce am patit cu ei m-a invatat sa-i vad intr-o alta lumina pe ortodocsi si pe atei si sa inteleg ca viata nu se reduce la o suma de sloganuri propagandistice, chiar daca aceste sloganuri contin terminologia crestina!

    Cine e intelept, sa invete din pataniile altuia!
    Daca nu, va ajunge fie „carne de tun” (=paguba colaterala), fie contribuabil la statutul de popa cu burta de iapa si gura de lup al unor lideri pentru care traiul pe vatrai e principalul scop in viata.

    • marinelblaj zice:

      Adrian, cred ca ţi-ai dat seama că tocmai „sentimentalismele” sunt cele exploatate. Pe lângă frustrările acumulate în mediile de provenienţă ale celor „racolaţi” de Metanoia. O „relevanţă” îmbiată sub forma „înregimentării” în tot felul de forme organizaţionale (grupuri de studiu, activităţi, acţiuni specifice), în spatele căreia se întâmplă altceva… iată reţeta. Foarte potrivită eticheta de McChurch!
      Un detaliu decis recent… prezenţa la Metanoia devine criteriu ferm de relevanţă a stării spirituale. Cât este de corect şi cât se vizează altceva?
      Ma întreb şi eu cât va mai dura „concubinajul” acesta cu Uniunea!
      Din câte ştiu, şi cu siguranţă că, nefiind specialitatea mea, ştiu parţial, termenul „metanoia” este de obicei folosit în trei domenii: religios, psihologic (vezi Jung) şi retoric. Cât din „metanoia” metanoiştilor din fruntea mişcării e religioasă, cât este retorică şi cât este… psihologică? Iată o întrebare!
      Şi, da, nu cred că e nevoie de experienţe de acest gen pentru a descoperi că sloganurile creştine nu au de-a face cu trăirea creştină. Dimpotrivă!

    • emanuel zice:

      e trist ce se intimpla, dar nu e de mirare. istoria crestinismului mai ales in primele secole de formare a bisericii a fost mereu prinsa in astfel de conflicte si sentimentalisme si interese financiare si sincretism neopagin. ce se intimpla se intimpla pentru ca lipsesc doua lucruri absolut esentiale pentru un crestin:
      -distanta critica,
      – cultura istorico-teologica temeinica care include atit cunoasterea Bibliei cit si cunoasterea intregii istorii a crestinismului si a bisericilor crestine si asta se face prin studiu si lecturi serioase.

      din pacate bisericile noastre evanghelice au cultivat in anii comunismului pina la revolutia din 89 o atitudine ostila si insulara fata de orice biserica traditionala (si aici mentionez ortodoxia, catolicismul), precum si fata de bisericile protestante devenite si ele traditionale. atitudine care a dus in mentalul generatiilor tinere in formare la o claustrare fortata intr-o spiritualitate gregara, fara o personalitate bine argumentata, fara o identitate in Cristos reala. o spiritualitate rudimentara as putea spune. dupa 89 se produc mai multe fisuri in acest mental specific bisericilor evanghelice, fisuri care pregatesc asimilarea fara discernamint si distanta critica a tot ce presupunea spiritualitatea evanghelica occidentala, in special cea americana. accentul in loc sa cada pe o spiritualitate ancorata in Biblie si cultura, cade pe o spiritualitate emotiva, fluctuanta dar fara nimic din fiorul misticii medievale sau pur si simplu fiorul acela profund interior. totul evolueaza inspre suprafata.

      distanta critica si un bagaj serios de cultura asigura un echilibru. nu inseamna exces de rationalitate, mai degraba inseamna o capacitate de a analiza la rece imprejurarile si a judeca in context ceea ce se intimpla. se ineaca nu numai cine nu stie sa inoate ci se poate ineca si cel care nu cunoaste nimic despre marea in care alege sa se scalde (anume zonele cu curenti puternici, posibilitatea refluxului, stinci pe fundul apei, pesti etc.)!

      • marinelblaj zice:

        Corect, Emil! Ca de obicei, o analiză pertinentă. Problema este… ce e de făcut? Apropo! Atenţie, se apropie „fenomenul” şi de voi! Tocmai au deschis o filiala la Chişinău! Evident, tot prin atragere de membrii din alte biserici! Evanghelizările se vor petrece mai târziu. Ca un fel de… bonus membral.
        Astăzi am stat de vorbă cu un fost membru al unei biserici „Metanoia”. Un om integru, vertical, cu o cultură şi pregătire deosebite. M-a îngrozit ce am auzit şi documentele pe care le-am văzut!
        Este cumplit. Nu vreau să apar cu o poziţie duşmănoasă faţă de „metanoişti”. Am mulţi prieteni foarte buni acolo, la care ţin foarte mult. Dar sunt foarte tulburat pe măsură ce trec zilele şi… curg informaţiile!
        Doamne, ai milă!

      • adrian zice:

        „Am mulţi prieteni foarte buni acolo, la care ţin foarte mult.”
        si eu am avut prieteni acolo, probabil ca inca mai am cativa…
        Cat despre cei pe care nu-i mai am, ma bucur ca aceste imprejurari au creat cadrul prin care am putut sa-i cunosc.
        O vorba inteleapta spune: da-i omului puterea si ai sa-i cunosti caracterul. In gradina metanoista, am avut ocazia sa vad cum oameni normali se metamorfozeaza atunci cand ajung sa se creada lideri spirituali.
        Astfel, daca pana ieri nu „sareau” un meci din Liga 1 pentru un serviciu de inchinare, azi pot renunta la o finala de campionat mondial pentru o intalnire „de comitet”. Pana ieri vorbeau normal, inteligibil, azi au devenit niste papagali care repeta fara sa respire cele cateva zeci de cuvinte bisericesti pe care le-au memorat. Ieri erau specialisti in „Gazeta sporturilor” si tabloide, peste noapte au devenit experti in ucenicie. Ieri aveau in cap numai glume „crestine” si mistocareala „sfanta”, dar de dimineata s-au trezit cu „viziuni”. Ieri erau crestini smeriti, azi se cred profeti neintelesi.
        Deunazi puteai asculta Phoneix in compania lor, azi au devenit producatori de zgomonotonie bisericeasca.
        Ieri copiau la examene, azi isi pun pe facebook mesaje moraliste despre plagiatul lui Ponta. Ieri faceau scandaluri in adunari generale, azi manipuleaza adunari generale. Ieri erau pentru necesitatea alegerii liderilor de catre biserica, azi, cand sunt deja alesi, au descoperit (contra cost) „nebiblicitatea” acestei practici si vor sa se aleaga singuri.
        Ieri isi criticau pastorul pentru mandrie si slava desarta, azi posteaza pe internet fotografii cu binefacerile lor.
        Ieri discutai cu ei despre practicile abjecte ale unor secte religioase, azi ei inventeaza noi astfel de practici.
        Ieri incercau sa invete cat de cat limba romana, azi tin lectii de greaca specialistilor recunoscuti (si dau vina pe altii cand toata planeta le vede delirul afisat pe internet).
        Ieri isi criticau pastorul la cea mai mica greseala, azi manifesta o adulatie patologica pentru niste geambasi de suflete.

        Daca astfel de oameni iti erau ieri prieteni, atunci e o binecuvantare ca azi nu iti mai sunt…

      • marinelblaj zice:

        Adrian, când o schimbare duce la o mentalitate nouă, aceea se cheamă „metanoia”, când însă duce doar la opusul dezordonat la ceva ce a existat, se cheamă haos, fie el şi „organizat structural”.
        Am constatat şi eu că e păcat să asculţi Phoenix, dar nu e păcat să stâlceşti limba maternă, e păcat să-ţi faci idoli din lume, dar nu e păcat să ţi-i faci din biserică, e păcat să ajungi preocupat de batic, dar nu e păcat să porţi piercing-uri etc.
        Pentru mine, Metanoia este de mult o faţadă în spatele căreia se petrec cu totul altfel de lucruri decât cele ce se încearcă a fi promovate. Faţada poate părea frumoasă; în fond, orice comerciant ştie că ambalajul vinde marfa…
        Vezi, uneori au şi dezamăgirile rolul lor benefic… Important este să nu îşi extindă puterea şi asupra sufletului, chiar dacă raţiunea ne este tulburată de făţărnicia descoperită…
        Dar, vorba cuiva drag şi ţie şi mie, fiecare pasăre…
        P.S. M-a amuzat termenul acela: „zgomonotomie”. Am să-l reţin… 😀

  4. viorelchis zice:

    Multumesc pentru acceptare si primire in cetatea de piatra.Sper ca refugiul fiecaruia la cetatea de peatra sa fie unul puternic dupa cum a fost si la ucenici fiindca vremurile de azi incep sa reia ceea ce a fost pe timpul DOMNULUI ISUS ,iar concubinajul deabea acum se infiripeaza si prinde roade de legalizare prin acaparare de noi teritorii spre globalizare.Acelas fenomen la intilnit si Domnul Isus si a explicat multimilor si ucenicilor cum se prezinta lucrurile si cei care au o mare putere de influenta si pretentie;Evanghelia lui Matei cap23 expune mesajul dupa cum si alte evanghelii si epistole ,dar azi lucrurile un pic se complica fiindca institutele teologice ajung patronate de persoane cu un mare interes de comanduire si expune personaje in locuri de frunte pentru scopul lor care se complace si cu celelate domenii in care interesul de spalare a banului are efecte mari si greu de controlat.Lucrurile sint bine calculate si legate intre ele pentru scopul lor real;putere,reclama ,profit si confort ,iar omul de rind sa fie incapabil sa cunoasca secretul de derulare .totul se face prin putere diabolica si egoista fiindca faptele ii dau de gol daca ajungi sa le cunosti interesul .Putini ajung sa inteleaga fiindca totul se formeaza in mod foarte secretist si cu putere de influienta .Mai ceva ca in armata ,sau ca in domeniul spionajului care este complect strain in puterea de functionare pentru foarte multi.Totusi cine cugeta zi si noapte la Legea Divina si gaseste placere in Ea cu sinceritate ajunge sa inteleaga tot ce se intimpla si nimic nu este la voia intimplarii .Iar indemnul este; 2 Petru cap.3;”..17. Voi deci, preaiubitilor, stiind mai dinainte aceste lucruri, paziti-va ca nu cumva sa va lasati tarati de ratacirea acestor nelegiuiti si sa va pierdeti taria;
    18. ci cresteti in harul si in cunostinta Domnului si Mantuitorului nostru Isus Hristos. A Lui sa fie slava, acum si in ziua vesniciei. Amin. „

  5. Pingback: Trei, Doamne… | cetatea de piatră

  6. George zice:

    Apologetilor suntem salvati , in sfarsit ne-ati scapat, adevarata credinta a fost salvata de voi BARFITORILOR< BARFITORILOR , mania lui Dumnezeu va veni peste voi.
    Otrava este pe buzele vostre.

    • marinelblaj zice:

      George, dacă mânia ta nu ar fi atât de mare încât să creadă că gestionează şi mânia lui Dumnezeu, m-aş fi bucurat să-ţi urez bun venit în „Cetatea de piatră”! Mă tem însă ca otrava care spui tu că e pe buzele noastre să nu te otrăvească şi pe tine!
      Probabil că indiferenţa ar fi fost atitudinea care ar fi convenit celor ca tine. Domnul nu ne-a chemat însă să fim indiferenţi! Cu atât mai puţin la lucrurile care se petrec în sânul bisericii…
      Dar, dacă asta te deranjează, îţi propun să discutăm despre… preţul morcovilor, cu speranţa că asta nu vei considera o bârfă la adresa agricultorilor!

  7. Pingback: Şi n-a fost… războiul lumilor ! | cetatea de piatră

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s