Din nou, un vis ciudat. Scriam într-una dintre postările din urmă că îmi amintesc cu exactitate visele. Multe dintre ele le retrăiesc după ce mă trezesc, închizând pur şi simplu ochii… Pe cel de azi noapte îl voi povesti mai spre seară, fiindcă e… aproape poem. Dar visul acesta mi-a amintit de două dintre piesele JUST M.E. Interesant că la vremea respectivă chiar le postasem împreună. Şi nu ştiu de ce am senzaţia că ar prinde bine într-o duminică în care „it’s raining outside… rain, rain, rain in my tears”
Textul şi muzica ambelor piese: Eugen Blaj
cetatea de piatră 