Nu e sâmbătă, dar muzică e mereu…


Azi noapte am avut un vis ciudat… Fac parte dintre cei care îşi amintesc cu exactitate tot ceea ce visează… Ar fi interesant care e explicaţia… ştiinţifică. De ce unii îşi amintesc, alţii nu?…

În fine, ceea ce era ciudat este că tot visul s-a „derulat” pe fondul muzical al piesei lui Sting, „Fields of gold”…

M-am trezit, aşadar, devreme, cu această superbă bijuterie muzicală în minte. Şi pentru că îmi place să împărtăşesc cu voi, cetăţenii „Cetăţii de piatră”, tot ce e frumos (nu doar mizeriile vieţii cotidiene!), am căutat o interpretare mai apropiată de cea originală, căci în visul meu piesa era fără linia vocală…
Probabil că am mai auzit această interpretare, altfel nu îmi explic de ce, auzind-o, am identificat-o imediat ca fiind aproape identică celei din vis.

Luka Sulic şi Stjepan Hauser sunt deja faimoşi pentru prelucrările unor piese celebre şi pentru interpretarea acestora la violoncel (cu asta sunt convins că am atins o coardă sensibilă a cuiva foarte drag mie!).

Aş vrea însă să remarcaţi tăcerea publicului…

Fields of Gold – 2Cellos
 

Tocmai discut în aceste zile pe un blog pe care îl apreciez în mod deosebit despre discernământul necesar în a disocia muzica de creatorul ei, respectiv de comportamentul social-moral al acestuia. Presupunând că Sting ar fi un imoral, aţi mai asculta bijuteria asta, „Fields of gold”?

Despre marinelblaj

... surghiunul în viaţă e greu...
Acest articol a fost publicat în Amintiri, Întrebări... stânjenitoare, Frumuseţi, Muzichie, Poeme, Trecător prin lume. Pune un semn de carte cu legătura permanentă.

15 răspunsuri la Nu e sâmbătă, dar muzică e mereu…

  1. L.I. zice:

    si ce-ai visat nu ne zici? 😀

  2. anamaria zice:

    Cu aceasta coloana sonora cu siguranta nu a fost un cosmar 🙂

  3. Strong Independent Woman zice:

    Unii isi amintesc ceea ce viseaza pentru ca viseaza in timpul somnului adanc, – „celui de-al doilea somn”, ceilalti nu isi amintesc pentru ca viseaza numai in timpul somnului „de suprafata” numit de un oarecare Freud. 😀 Tehnic, somnul in care adormi treptat si cel in care te trezesti lent este somnul REM. Nimeni nu isi aminteste ce a visat acolo. Daca ai „norocul” sa te trezesti brusc, te trezesti din cel de-al doilea somn, si atunci iti amintesti ce ai visat. Asta e explicatia stiintifica.
    Daca ai visat color, esti nebun. Tot stiintific vorbind. Si da, eu visez color. Daca si poti sa citesti texte in somn, nu se poate mai grav. Tot stiintific. Si da, eu citesc si tin minte textele exacte cand ma trezesc. (Chiar nu glumesc, astea sunt explicatiile stiintifice; la mine se explica aceasta bizarerie din cauza faptului ca am o imaginatie nesuferit de bogata…)
    Ce iti spune tie acest lucru despre cineva drag tie care, aparent, are corzi sensibile? 😀

  4. A.Dama zice:

    Mulțumesc, Marinel, că discuți pe blogul acela! Până să ajung acolo, să zicem că aș fi ascultat muzica lui Sting, chiar dacă…
    E un „risc” asumat pe cont propriu. Nu le-aș putea cere altora să aibă aceeași „încredințare”, fiindcă „ce nu faci din încredințare e păcat”, nu?
    Acum ar trebui să zici ceva și despre vis, dacă tot ai apăsat butonul rotițelor curiozității publicului feminin din Cetatea de piatră. 😀

    • marinelblaj zice:

      NU, Adama, eu mulţumesc că ai pus în discuţie subiectul ! Evident, sunt de acord cu tine, nu poţi cere altora, dar poţi educa lumea ca să poată asculta muzică bună fără să „se molipsească” de te miri ce!
      Of, oricâte butoane aş fi apăsat, mi s-ar părea ciudat să povestesc un vis care… M-am gândit că ar putea fi subiectul unei mici încercări literare mai târziu. În general nu doar că îmi amintesc ce visez, dar şi ţin minte multă vreme un vis care mă impresionează… Cum a fost acesta. Şi-apoi, vorba ceea… „curiosity kills the cat” 😉

      • A.Dama zice:

        No, uite cu ce citate vine el! 😉
        Eu aș fi de acord să aștept transcrierea literară a visului, numai să am garanții că se va întâmpla – mai devreme sau mai târziu…
        Și eu am o poveste recentă cu 2 vise. Am visat că eram în comă și nu am ajuns la înmormântarea cuiva foarte drag. A doua zi dimineața, am aflat că și mama acelei persoane a visat că s-a dus la înmormântare, îmbrăcată în doliu și cu cozonac, cum e tradiția, dar pe drum se tot întreba de ce se ține înmormântare pentru cineva care n-a murit, ci e în viață.
        Până la urmă, am înțeles ceva din visele astea. În sens spiritual, omul vechi este îngropat. Viața terestră nu încetează, ci va fi trăită de-acum de omul nou, care e viu. 🙂
        Eu țin minte visele numai dacă le prind sensul, dacă îmi comunică ceva, altfel le uit.

        Iar cât privește educarea altora, aici e cu două tăișuri (cel puțin). Unii vor sta prin preajmă doar ca să îți dea în cap cu libertățile pe care ți le permiți, iar ei nu. „Dacă alții se poticnesc, e de rău augur, oricât de bună ar fi muzica ori produsul artistic promovat”…

      • L.I. zice:

        Eu țin minte visele numai dacă le prind sensul, dacă îmi comunică ceva, altfel le uit.

        si eu la fel.

      • marinelblaj zice:

        Va veni şi transcrierea…
        Interesant visul acela, Adama! De fapt… visele… şi interpretarea.
        Mie orice vis îmi comunică ceva… E de rău? 😀
        Cu cele două tăişuri… eşti sigură? Respectiv, că-s doar două… 😉

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.