„Şi le-a zis: „Mare este secerişul, dar puţini sunt lucrătorii! Rugaţi, dar, pe Domnul secerişului să scoată lucrători la secerişul Său” (Luca 10:2)
Zilele acestea am studiat din nou una dintre pildele Domnului Isus. Cea cu grâul şi neghina. Cea care ne atrage atenţia că neghina nu apare doar datorită celui rău, cât faptului că „oamenii dormeau”.
Ei, dar dacă doar „somnul” ar fi problema noastră…
Vorbim mult despre „râvna fără pricepere”, dar nu prea mult despre „priceperea fără râvnă”… Ori cu râvnă prost dirijată… Exact precum copiii mici care, foarte preocupaţi şi… ocupaţi, tocmai strică o jucărie. Priviţi-i, să vedeţi cu câtă seriozitate o fac uneori!…
Şi mă mai gândeam câtă responsabilitate presupune „agricultura” aceasta spirituală…
Cea în care e mereu nevoie de „ţărani” adevăraţi şi în care fac atât de mult rău… „ţărănoii”!
Mă frământă o întrebare: de ce o fi simţind mereu omul nevoia de a „reinventa” biserica sub tot felul de forme până la urmă… diforme?
cetatea de piatră 
eeeee…pai daca tot vorbim de „agricultura spirituala” facuta rau,poate ca vina nu e doar a taranoilor ;o problema ar fi si boierii si arendasii(mai nou le zice intermediari )
Nu ştiu dacă ai avut timp să asculţi… https://cetateadepiatra.wordpress.com/2012/07/02/predica-marius-cruceru-biserica-golgota-bujac-arad-01-iulie-2012/
nu cred ca e vorba de o „reinventare” a bisericii facuta de „taranoi” cit mai degraba de lipsa lor de pricepere/talent ascunsa in acea rivna spirituala pe care nu ai voie sa o combati. caci de o combati lovind in ei lovesti mai Sus. asta e culmea culmilor. si nevoia lor de a se simti importanti distruge realitatea spirituala a unei biserici si mai ales anuleaza posibilitatea darurilor si a talentului natural de a se manifesta cu adevarat in biserica. aici e skepsisul.
Nu, nu, Emil! Deosebirea e mare între „ţărani” şi „ţărănoi”. Căci eu scriam „Vorbim mult despre „râvna fără pricepere”, dar nu prea mult despre „priceperea fără râvnă”. Pe „ţărani” (vezi tu, demonetizarea acestui termen!) îi tot acuzăm de „râvnă fără pricepere”, dar nu ne uităm la „priceperea fără râvnă” a „ţărănoilor” (adică aceia care au pretenţia că sunt „ţărani” în ogorul spiritual, dar…).