„Mercy street”


Astăzi mi-am amintit de o altă personalitate a rock-ului progresiv (deh, gusturile!): PETER GABRIEL. După despărţirea de „Genesis”, cariera lui a căpătat o cu totul altă turnură, odată cu profilul său muzical. Este unul dintre „gânditorii” din muzica în care generaţia mea şi-a căutat identitatea într-o vreme în care nu aveai voie să ai o identitate…

„Mercy Street” este una dintre capodopere. E una dintre piesele ce nu are nevoie de analize. Trebuie doar ascultată. Cu sufletul… dar şi cu mintea!

„Mercy Street”

looking down on empty streets, all she can see
are the dreams all made solid
are the dreams all made real

all of the buildings, all of those cars
were once just a dream
in somebody’s head

she pictures the broken glass, she pictures the steam
she pictures a soul
with no leak at the seam

lets take the boat out
wait until darkness
let’s take the boat out
wait until darkness comes

nowhere in the corridors of pale green and grey
nowhere in the suburbs
in the cold light of day

there in the midst of it so alive and alone
words support like bone

dreaming of mercy street
wear your inside out
dreaming of mercy
in your daddy’s arms again
dreaming of mercy street

‘swear they moved that sign
dreaming of mercy
in your daddy’s arms

pulling out the papers from the drawers that slide smooth
tugging at the darkness, word upon word

confessing all the secret things in the warm velvet box
to the priest-he’s the doctor
he can handle the shocks

dreaming of the tenderness-the tremble in the hips
of kissing Mary’s lips

dreaming of mercy street
wear your insides out
dreaming of mercy
in your daddy’s arms again
dreaming of mercy street
‘swear they moved that sign
looking for mercy
in your daddy’s arms

mercy, mercy, looking for mercy
mercy, mercy, looking for mercy

Anne, with her father is out in the boat
riding the water
riding the waves on the sea

Anunțuri

Despre marinelblaj

... surghiunul în viaţă e greu...
Galerie | Acest articol a fost publicat în Amintiri, Frumuseţi, Muzichie, Pe gânduri, Poeme, Uncategorized. Pune un semn de carte cu legătura permanentă.

4 răspunsuri la „Mercy street”

  1. emanuel zice:

    ascult „selling england by the pound”.
    peter gabriel avea o voce incredibila.
    era inevitabil sa se ajunga la despartire si la o cariera solo.

    • marinelblaj zice:

      Am urmărit recent câteva DVD-uri, printre care şi spectacolul de la Milano… E genial omul acesta! Uite aici o mostră din ceea ce visam să ajungem să facem cândva cu Just M.E. Visam asta prin… 1980… Of…

  2. emanuel zice:

    vocea parca te calauzeste si tot vocea e cea care construieste spatiul textului poematic si tot vocea e cea care viseaza….

    • marinelblaj zice:

      Exact. Bine surprins! Am fost privit cu circumspecţie pe când era în Genesis şi eu spuneam că nu îi era locul acolo! Cu toate ca Genesis a fost trupă, nu glumă! „Selling England…” a fost una dintre bijuterii. Păcat…

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s