„Fiindcă este scris: „Bucură-te, stearpo, care nu naşti deloc! Izbucneşte de bucurie şi strigă, tu, care nu eşti în durerile naşterii! Căci copiii celei părăsite vor fi în număr mai mare decât copiii celei cu bărbat.” (Galateni 4:27)
Între multele ştiri ce ajung la urechile noastre sunt unele care te tulbură în mod deosebit. Cum este şi aceasta…
„Europa se întoarce în Evul Mediu”
Cutiile în care părinţii îşi pot abandona copiii nedoriţi, comune în Europa medievală, au început să reapară în ultimii zece ani.
Susţinătorii ideii spun că aceste cutii încălzite, monitorizate de asistente medicale, sunt o soluţie mai bună pentru copii decât abandonul în stradă.
Însa Organizaţia Naţiunilor Unite (ONU) este de altă părere… (citeşte mai departe aici)
De ce mă duce gândul la acel obicei practicat în occident de a scoate în stradă obiectele de care nu mai ai nevoie în casă?
cetatea de piatră 
oare cati copii abandonati sunt in romania si cate familii de pocaiti exista? ma gandeam ca daca fiecare familie de pocaiti ar infia un copil, romania poate n-ar mai avea copii abandonati, sau ar avea f putini.
Cunosc multe familii de pocăiţi care au adoptat copii, L.I. Dar oare asta e soluţia? În plus, de ce doar pocăiţii? Suntem aproape 100% un popor de creştini, nu?
eu cunosc f putine. nu zic ca doar pocaitii sa faca asta, dar ei ar trebui parca in primul rand.
da, asta e solutia. ce alta solutie sa fie? abandonati si orfani au fost de cand ii lumea. si vor mai fi.
NU, eu mă refeream la soluţia prezentată în articol, cu acele „tomberoane” unde sunt abandonaţi copiii…
asta cu tomberoanele e o solutie oribila,dar daca alternativa e asazisul „avort postparto” …
Avortul postpartum este, în opinia mea, INFANTICID. Punct. Ceea ce nu înţeleg eu este de ce s-a ajuns la aceste „tomberoane”? De ce nu poate funcţiona, pur şi simplu, abandonarea în secţii ale unor clinici? Le e ruşine mamelor să facă acest gest într-un cadru public? Atunci, dacă le e ruşine, de ce o fac? În opinia mea, punerea la dispoziţia lor a acestot „tomberoane” nu face altceva decât să le întărească în minte lipsa dee valoare a fiinţei căreia tocmai i-au dat viaţă. Ok., ai născut un copil, nu poţi să-l creşti, nu vrei etc, du-l la o clinică! Dar a-l pune la un „tomberon” e ca şi cum l-ai considera egal cu lucrurile pe care le reciclezi! Azi-mâine ne vom trezi cu tomberoane pentru sticle, metale, plastic, hârtie şi… copii. Pe când cele în care vor fi depuse persoanele în vârstă?
ar fi culmea ca cineva sa aiba rusine dar sa n-aiba inima. nu vor sa fie judecati, sa se stie ce fel de oameni sunt. cred ca asta e.
pt. persoanele in varsta s-au inventat „casele de odihna”(cel putin asa sunt chiamate in italia),”case” care sunt uneori niste biete aziluri pt. batrani,iar in unele cazuri nu sunt nimic mai mult decat niste „tomberoane”…
Da, e o socoteală cinică… Copiii mai prezintă cât de cât interes pentru viitor, bătrânii nu mai contează nici măcar pentru trecut… 😦
De judecat tot vor fi… E doar… o amânare a judecăţii…