Liniştea luptei


„Domnul Se va lupta pentru voi; dar voi staţi liniştiţi” (Exod 14:14)

De când facem ochi în această lume lăsăm impresia că nervii sunt cei care ne guvernează… Învăţăm să ţipăm înainte de a învăţa să vorbim… Apoi, să ne batem. Ne batem de mici pentru o jucărie, ne batem apoi pe un teren de joc sau în şcoală, adolescenţi fiind „ne batem” aproape zilnic cu părinţii şi… cam de aici încep bătăliile pentru idei. Şi o ducem tot aşa, din „bătaie” în „bătaie”, până la mormânt… Al nostru sau al altora… Fiindcă credem prea mult în propria dreptate. Şi ne pasă prea puţin de a altora… Deşi dreptatea e una singură. Şi cu siguranţă nu a noastră, a oamenilor!

Nu pot decât să-i mulţumesc Domnului că dincolo de mormânt nu va mai fi aşa ceva!

Poate acolo să învăţăm ce înseamnă „staţi liniştiţi”!

Până atunci nu facem decât să „ne batem” cu „inamicul” exact ca acest copil de mai jos:

 

Despre marinelblaj

... surghiunul în viaţă e greu...
Acest articol a fost publicat în Biserica, Disperări, Mioritice, Pe gânduri, Picături, Uncategorized, Zâmbet sau rictus?. Pune un semn de carte cu legătura permanentă.

9 răspunsuri la Liniştea luptei

  1. Hm… „linistea luptei”… ce ironic…

  2. gh.iulian(l'exateo) zice:

    pai viteazu din imagini” isi cam ia bataie”.sau era o alta ironie? 🙂

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile cerute sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.