A creşte… creştere


„Lepădaţi, dar, orice răutate, orice vicleşug, orice fel de prefăcătorie, de pizmă şi de clevetire; şi, ca nişte prunci născuţi de curând, să doriţi laptele duhovnicesc şi curat, pentru ca prin el să creşteţi spre mântuire, dacă aţi gustat în adevăr că bun este Domnul” (1 Petru 2:1-3)

Sunt multe feluri de a creşte… Şi sunt şi multe deosebiri în ceea ce priveşte creşterea. Una este creşterea unei flori ce încântă privirea şi alta e creşterea unei buruieni ce sufocă plantele din jur. Ambele cresc. Floarea spre încântarea celor ce o privesc, buruiana, spre sufocarea a ceea ce e frumos…

Din păcate mulţi confundă creşterea cu… umflarea! Aşa cum se întâmplă cu aluatul care, chiar puţin fiind, „face să dospească toată plămădeala”…

Dacă vreţi să creşteţi, nu să vă umflaţi doar, căutaţi întâi „laptele duhovnicesc şi curat”, ne spune Pavel. Dar nu vă grăbiţi la el înainte să „lepădaţi… orice răutate, orice vicleşug, orice fel de prefăcătorie, de pizmă şi de clevetire”! Asta ca să creşteţi „spre mântuire”, nu… spre dospire!

Despre marinelblaj

... surghiunul în viaţă e greu...
Acest articol a fost publicat în Biserica, Pe gânduri, Picături, Uncategorized. Pune un semn de carte cu legătura permanentă.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile cerute sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.