Dulceaţa de cireşe… amare


„Lepădaţi, dar, orice răutate, orice vicleşug, orice fel de prefăcătorie, de pizmă şi de clevetire; şi, ca nişte prunci născuţi de curând, să doriţi laptele duhovnicesc şi curat, pentru ca prin el să creşteţi spre mântuire, dacă aţi gustat în adevăr că bun este Domnul” (1 Petru 2:1-3) 

Îmi amintesc o întâmplare din copilărie când, adolescent şi fiind în vacanţă la ţară, am fost martorul unei scene al cărei adânc înţeles l-am pătruns la maturitate. În casa în care eram găzduit erau doi fraţi. Cel mai mare furase din cămară un borcan cu dulceaţă de cireşe, pe care îl ascunsese şi la care mergea de câteva ori pe zi să se „îndulcească”. Într-o zi, fratele lui mai mic a găsit borcanul ascuns şi, fără să spună nimănui nimic, a gustat şi el din dulceaţa furată. Până l-a prins asupra faptului fratele său mai mare! Evident, s-a lăsat cu o mică încăierare, în care a trebuit să intervin. Fratele mai mare era furios fiindcă se considera furat!

Nu e interesant cum putem pedepsi pe cineva pentru un păcat, fără să fim conştienţi că noi înşine „ne bălăcim” într-unul asemănător?

Aşa că daţi-mi voie să spun acum, peste ani, că mi-e greu întotdeauna să ascult vorbindu-se despre maturitate şi bunătate creştină din spatele unei atitudini de „copii răutăcioşi”…

Despre marinelblaj

... surghiunul în viaţă e greu...
Acest articol a fost publicat în Biserica, Disperări, Mioritice, Pe gânduri, Picături, Zâmbet sau rictus?. Pune un semn de carte cu legătura permanentă.

15 răspunsuri la Dulceaţa de cireşe… amare

  1. Katia zice:

    🙂
    Avem si noi hazul nostru, dar numai daca suntem priviti cu ingaduinta si dinafara. Dar mama nu a detectat ascunzisul unui intreg borcan cu dulceata? Nu s-a auzit strigata pe nume: ajutor, ajutor…? E, daca nu, atunci e vina borcanului, de ce are dulceata in el?

    • marinelblaj zice:

      Da, Katia, întotdeauna e vina… borcanului! Mai ales când e privit din afară!
      Iar mama… e mama! O fi văzut şi a tăcut…
      Îmi amintesc că mama mea nu ne lasa sa mâncăm prăjitură cât ne tăia capul (de regula am fi mâncat mai mult de cât era!). Şi eu, copil cuminte!!!, mergeam pe ascuns si tot tăiam câte jumătate, până ce ajungea jumătatea rămasă atât de mică încât nici măcar a sfert nu mai semăna! 😀 Iar dupa atâta dulce… urma ceva amar! 😀

      • Katia zice:

        Clasic. Copii grabiti fara statie terminus cand era vorba de dulciuri satule de atata asteptare. Se mai lasa cu suruburi prin par, mai ales cand isprava noastra coincidea cu venitul pe neasteptate a nu stiu ce vizitatori. Bine, dar cine se putea tine in gura cu noi? „Tot ce e mai bun vrei sa dai strainilor?”
        Legat de dulciuri, ma intreba aseara fi-miu: „cand vom invia, ce varsta vom avea? nou-nascuti, tineri sau fiecare va avea varsta la care a murit?”

      • marinelblaj zice:

        Uite de aceea nu pricep eu de ce mai vor copiii atât dulce când ei înşişi sunt aşa de… dulci! Mai ales când pun asemenea întrebări! 🙂
        Fratele meu mai mic (cel care e acum la Domnul) s-a apărat în faţa noastră când a fost pârât de prieteni că a înjurat (aveau cam 4 anişori), spunând: „Dar nu-i adevărat! Dacă aş fi înjurat aş fi auzit şi eu, că doar eram acolo!” 😀

      • Katia zice:

        Dragut, dar mai bine imi raspundeti, ca sa stiu si eu ce sa-i spun 🙂

  2. marinelblaj zice:

    A! N-am ştiut că aşteptai un răspuns! Scuze! Dacă citeşti în 1 Corinteni 15:35 încolo te vei lămuri. Dar mai bine iţi scriu aici textul într-o variantă puţin mai limpede
    “:35 Cineva ar putea întreba: „Cum învie morţii? Cu ce fel de trup vor veni?” 36 Ce nebunie! Ceea ce tu semeni, nu vine la viaţă dacă nu moare, 37 iar ceea ce semeni nu este trupul care va fi, ci doar o sămânţă simplă, ca una de grâu sau de altceva. 38 Însă Dumnezeu îi dă fiecărei seminţe un trup, aşa cum doreşte; fiecărei seminţe îi dă trupul ei. 39 Nu toate trupurile sunt la fel: unul este trupul oamenilor, altul este trupul animalelor, altul al păsărilor, altul al peştilor. 40 Există trupuri cereşti şi trupuri pământeşti. Există o splendoare a celor cereşti şi un alt fel de splendoare a celor pământeşti. 41 Alta este splendoarea soarelui, alta este splendoarea lunii şi alta este splendoarea stelelor, iar o stea diferă de alta în splendoare.
    42 La fel este şi cu învierea morţilor. Ceea ce este semănat în putrezire, este înviat în neputrezire. 43 Ceea ce este semănat în necinste, este înviat în slavă. Ceea ce este semănat în slăbiciune, este înviat în putere. 44 Este semănat trup firesc şi este înviat trup duhovnicesc. Dacă există un trup firesc, există şi unul duhovnicesc. 45 Aşa este şi scris: „Primul om, Adam, a devenit un suflet viu.”f Ultimul Adam a devenit un duh care dă viaţă. 46 Dar primul nu este cel duhovnicesc, ci este cel firesc; apoi vine cel duhovnicesc. 47 Primul om a fost făcut din ţărâna pământului. Al doilea Om este din cer. 48 Aşa cum era cel din ţărână, aşa sunt şi cei din ţărână; şi aşa cum este Cel Ceresc, aşa sunt şi cei cereşti. 49 Şi aşa cum am purtat chipul celui pământesc, la fel vom purtag chipul Celui Ceresc.
    50 Ceea ce spun, fraţilor, sunt următoarele: carnea şi sângele nu pot să moştenească Împărăţia lui Dumnezeu, şi nici putrezirea nu poate moşteni neputrezirea. 51 Iată, vă spun o taină: nu toţi vom adormih, dar toţi vom fi schimbaţi 52 într-o clipă, într-o clipire din ochi, la cea din urmă trâmbiţă. Căci trâmbiţa va suna, iar cei morţi vor fi înviaţi ca nemuritori, şi noi vom fi schimbaţi. 53 Căci ceea ce este supus putrezirii trebuie să se îmbrace în neputrezire, iar ceea ce este muritor trebuie să se îmbrace în nemurire. 54 Când ceea ce este supus putrezirii se va fi îmbrăcat în neputrezire, iar ceea ce este muritor se va fi îmbrăcat în nemurire, atunci se va împlini cuvântul care a fost scris…”
    Ceea ce spune Pavel este de fapt cam aşa: morţii vor învia (dovada continuităţii persoanei) dar vor fi schimbaţi (nesupuşi putrezirii) şi vor deveni nemuritori. Trupul cel vechi va deveni unul nou. Dar va fi trupul tău! Învierea nu este o creaţie nouă în totalitate, ci în termenii schimbării naturii vechi (v.51b).

  3. marinelblaj zice:

    Cu alte cuvinte, vom învia în trupurile în care am murit, dar ele vor fi schimbate în natura lor (putrezire vs. neputrezire) şi vor căpăta o altă „substanţă” fiindcă ceea ce este din carne şi sînge nu poate moşteni Împărăţia.
    Acum, eu nu ştiu ce vârstă are fiul ca să pot alege termenii răspunsului, dar tu ştii!
    Dacă mai pot ajuta… 🙂

    • Katia zice:

      9 ani.
      Bine, foarte multumesc pentru versete, desigur ca le stiam, e o intreaga teologie in ele. Vom avea toti aceeasi „varsta”? (unde „varsta” = infatisare de trup nou). Deci copilul mort de mic va invia in trup de om intreg si nou (?) Intreb idiot si prosteste; eu chiar vreau sa am un tablou pe dinaintea ochilor…

      • marinelblaj zice:

        Pot să revin în o oră? Nu te supăra, am de fugit undeva şi deja sunt întârziat! Dar revin.Promit!

      • Katia zice:

        🙂 Multumesc; gandesc „cu voce tare” uneori, nu va potriviti sa raspundeti chiar tuturor intrebarilor mele; stiut totul si numai asta nu! ce sa spun…

  4. marinelblaj zice:

    Katia, iată că revin cu un răspuns. Îmi pare rău pentru întârziere, ştiu că nu-l cereai neapărat, dar eu aşa sunt… dacă sunt întrebat şi pot da un răspuns, atunci îl dau! Deci…

    Deşi Scriptura nu ne oferă detalii, putem face deducţii logice dacă avem în vedere două surse de informaţie:
    1. Caracteristicile învierii lui Isus.
    2. Ceea ce scrie Pavel despre trupurile noastre la înviere.

    1. Mormântul Domnului a fost gol. Deci, trupul a părăsit fizic acel mormânt. Isus s-a arătat ucenicilor în aceaşi înfăţişare a trupului de dinainte de răstignire şi îngropare. Mai mult, El a purtat în trup şi semnele răstignirii. Deci, este vorba despre un trup cât se poate de fizic şi identic celui de dinainte de moarte. Dar, să nu uităm că Domnul a intrat în încăperea unde erau ucenicii pe când uşile erau încuiate. Asta ne demonstrează că acest trup înviat a fost prevăzut cu alte caracteristici fizice. Care vor fi acestea pentru trupurile noastre?
    2. Ei bine, tocmai asta subliniază Pavel când face comparaţia cu sămânţa şi planta ce va creşte din ea. Planta este în fapt o continuitate a acelei seminţe, dar cu caracteristici noi. Apoi, în Romani 8:23, tot Pavel vorbeşte despre „răscumpărarea trupurilor noastre”.

    Dacă punem împreună aceste lucruri vom putea concluziona că învierea se va face în trupul avut la moarte, dar acest trup va fi înzestrat cu calităţi noi. Pot să presupun că schimbarea acestor calităţi va fi făcută datorită faptului că „nimic întinat nu va intra” în cer. Şi pot să presupun şi că între aceste calităţi schimbate ar putea intra şi vârsta, care este de fapt un semn al degradării (stricăciunii) trupeşti. Dar, pentru a rămâne în limitele întrebării puse de fiul tău, Katia, cred că răspunsul corect care i se poate da este că toţi vor învia în trupurile pe care le-au avut la moarte (copii, adolescenţi, maturi, bătrâni) însă caracteristicile acestor trupuri vor fi altele (de exemplu, un bătrân care a murit având picioarele paralizate nu le va mai avea aşa). De fapt, întrebarea lui se limita la momentul învierii! Căci, să fim oneşti, despre cum va fi şi în ce va consta transformarea trupului din starea de putrezire în cea de neputrezire nu putem pricepe cu mintea de acum.

    Şi, mai în glumă, mai în serios, eu nu cred într-o „uniformizare” a aspectului fizic, măcar pentru motivul că mi-ar fi groaznic de neplăcut să mă gândesc că această înfăţişare uniformă va semăna cu mine! 😀
    Dar… mai contează asta? Mintea cu care ne vom percepe unii pe alţii (inclusiv vizual) acolo va fi alta!
    Să ajungem noi numai acolo şi ne dumirim atunci!

    • Katia zice:

      Multumiri din nou! E bine sa (-mi) citesc ideile in ordine. Le am in minte, dar parca intra la centrifuga uneori. Ordinea in idei imi devine, pe masura ce trece timpul, ceva tot mai strain, si atunci apelez la ajutorul celorlalti 🙂 Bine ca nu vom lua si ponoasele cu noi in trupul cel nou!

      • marinelblaj zice:

        Cu drag! Chiar dacă este incomplet acest răspuns…
        Mă gândeam uneori, apropo de „ponoasele” de care vorbeşti, cum va arăta pământul, după ce noi vom fi plecat şi înainte ca el să piară… Ca un imens tărâm de gunoi… 😦

  5. Katia zice:

    Cautam poeti crestini pentru L.I. si m-am reintalnit cu „ispita”:
    Ioana la-ntuneric e pusă şi la post… – Victor Hugo

    Ioana la-ntuneric e pusă şi la post
    Căci nu ştiu ce făcuse. Iar eu, fără de rost
    M-am dus să văd proscrisa cum sta la cotineaţă
    Şi-i strecurai, în umbră, borcanul cu dulceaţă.
    Nelegiuire mare. Toţi dimprejurul meu
    Ce stau veghind la paza moralei tot mereu
    S-au încruntat, când Ioana îmi spuse fără preget:
    – N-am să mai vâr de-acuma în nasu-mi nici un deget;
    Nici n-am să-ndemn pisicul să zgârie-altă dată –
    Ce-au mai ţipat! – Ea ştie cât e de alintată
    De dumneata. Te ştie cât eşti de slab şi moale!
    Când lumea-i supărată pe ea, cum râzi matale!
    Nu merge-n felul ăsta. Mereu şi pururi, iară,
    Te-amesteci. Ca s-o creştem aşa, e o povară.
    N-ascultă de nimica. – Am înţeles că-s ţapul
    Ispăşitor şi paşnic, îmi înclinai deci capul
    Zicând: – Nu am nimica să vă răspund . Aşa-i!
    Popoarele cu-asemeni îngăduinţe, vai
    Sortite sunt pieirii. O ştie orişicine.
    Puneţi-mă de-aceea la post, ah! şi pe mine.
    – Ai să fii pus! – Ioana din colţu-ntunecat
    Şopti, venind aproape, cu glas catifelat
    Nălţându-şi ochii galeşi şi dulci, plini de viaţă:
    – Bunicule, n-ai grijă! Am să-ţi aduc dulceaţă!

    În româneşte de Lazăr Iliescu

    Din volumul „Arta de a fi bunic”, 1877

  6. marinelblaj zice:

    N-am cunoscut poezia asta! Să-mi fie ruşine? Da-i excelentă! Mulţumesc, Katia!
    M-aş bucura să-i recomanzi poeţi creştini lui L.I., mai ales că tu eşti „mai acasă” cu poezia…

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile cerute sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.