Aglomeraţie mare!


“Dă înţeleptului, şi se va face şi mai înţelept; învaţă pe cel neprihănit, şi va învăţa şi mai mult!  Începutul înţelepciunii este frica de Domnul; şi ştiinţa sfinţilor este priceperea” (Proverbe 9:9-10)

Să cauţi înţelepciunea este un lucru plăcut Domnului… Solomon e cel care a demonstrat acest lucru, când I-a cerut ceva… atât de puţin căutat astăzi.

Din păcate, există un curent de opinie care disociază adesea acumularea de cunoştinţe şi înţelepciunea. Genul acesta de oameni îşi îngustează mereu şi mereu orizontul de cunoştinţe, refuzând cunoaşterea, până ce acest orizont se transformă într-un punct… Cu care se mândresc că ar fi… punctul lor de vedere…

Să nu ne facem însă iluzii… o minte îngustă nu ne poate da niciodată certitudinea că suntem şi… pe calea îngustă!

Despre marinelblaj

... surghiunul în viaţă e greu...
Acest articol a fost publicat în Biserica, Disperări, Mioritice, Pe gânduri, Picături, Sare... amară, Zâmbet sau rictus?, Zidul plângerii. Pune un semn de carte cu legătura permanentă.

10 răspunsuri la Aglomeraţie mare!

  1. Katia zice:

    Acumularea de cunostinte e buna daca ne duce mai aproape de Dumnezeu. E bine sa stii multe, sa ai trecere in fata oamenilor, dar Dumnezeu nu ne trimite in fata oamenilor ca sa ne aratam cunostintele, ci pentru ca vrea sa se arate El prin noi oamenilor. Cunostintele si toata stiinta lumii sunt doar un accesoriu.

  2. Camix zice:

    Nu cred că ar trebui pus semnul egal între cei care fac separarea inteligenţă-înţelepciune şi cei care sunt contra-informaţiei. Eu, cel puţin, am auzit din gura celor foarte inteligenţi şi informaţi faptul că inteligenţa şi cunoştinţa nu sunt acelaşi lucru cu înţelepciunea pe care o dă Dumnezeu. Că ideea e folosită şi de cei care nu vor să citească sau să afle mai mult ca justificare ar trebui să nu fie acelaşi lucru. E problema lor că nu vor mai mult, dar oricum îţi aminteşti ce scrie: cel care îşi înmulţeşte cunoştinţa îşi înmulţeşte şi durerea. Şi, exact cum ai citat, frica de Domnul e începutul înţelepciunii, nu cititul cărţilor. Mîntuiţi au fost şi cei din vremea lui Isus care au crezut în El, dar nu ştiau prea multe altele şi poate nici nu voiau pentru că nu puteau.

    • marinelblaj zice:

      Nu am pus semn egal, Camix, numai că eu mă referam la cei ce fac din incultură o calitate care, cred ei, îi menţine pe calea îngustă. Sunt şi astăzi dintre cei fără acces la cunoaşterea intelectuală dar credincioşi adevăraţi, dar pe ei îi recunoşti după smerenie nu după… stindarde! Nu?

      • Camix zice:

        A, atunci e in regula, dar cum ramane cu legatura dintre mintea ingusta si calea ingusta? Pentru ca, nepuse gandurile intr-un context suficient de limpede, tind sa cred… exact ce scrie. 🙂 Nu stiu daca la astea te-ai si gandit.

      • marinelblaj zice:

        Camix, când spun „refuzând cunoaşterea” nu mă pot gândi doar la cărţi, studii etc, după cum nici Domnul nu se gândea la ele când spunea „veţi cunoaşte adevărul…”. Cum cunoaşterea le include şi pe acestea, dar nu le consideră obligatorii, mintea ingustă se poate „obţine” şi altfel. De fapt, să fim sinceri, obtuzitatea n-are limite. De aceea unghiul obtuz este mai mare decât cel drept şi are ca unghi complementar unul… îngust! 😉

  3. Emanuel zice:

    cand ne gandim la ucenicii lui Isus, ne gindim deseori la niste oameni analfabeti, needucati aproape, dar gresim. o studiere amanuntita a sistemului de invatamint iudaic din perioada aceea va arata ca atit copiii cit si tinerii studiau Tora cu temeinicie si chiar invatau pe de rost capitole intregi. ei, bine ca sa poti face asta trebuie sa stii sa citesti si sa scrii. probabil ca acel tip de ilustrare atit de placut urechilor evanghelice din perioada comunista justifica complexul de inferioritate al unor prezbiteri fara nicio pregatire elementara teologica sau literara sau inginereasca. scoala profesionala nu te invata decit sa muncesti sau mai degraba te baga repede in cimpul muncii dar nu te invata si sa citesti si sa interpretezi un text biblic, darmite sa si predici.
    acum cultura unui om se imbina cu intelepciunea, iar frica de Domnul care este inceputul intelepciunii nu exclude cultura unui om, capacitatea lui de a acumula si de a folosi cunostintele si cartile, adica nu promoveaza analfabetismul. Dumnezeu creatorul este bogat din toate punctele de vedere! ATUNCI DE CE CAUTAM SA IL SARACIM CU IGNORANTA NOASTRA FATA DE CUNOASTERE, CARTI, CULTURA???!!!

  4. Emanuel zice:

    stiu ca e bine pusa. e o intrebare pe care am adresat-o multor tineri, batrini din bisericile noastre „inguste” si stii care era raspunsul lor: „pai, nu toti suntem ca tine asa cititi si cu asa preocupari” si stii care era replica mea? „cine va impiedica, Dumnezeu e bogat??!!!”

  5. gh80iulian zice:

    „aaa…,pai eu nu stiu de-astea …,cu… .eu biblia.punct. …aaa si vezi ,eu iti dau un sfat fratesc:ai grija cu intelepciunea asta fireasca;tu cauta intelepciunea Domnului!”

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.