Circul destul de mult cu maşina. E drept, mai mult în oraş şi dacă iau în considerare că pentru a merge la biserică trebuie să traversez practic două treimi din oraş, circa 15 km dus-întors, e suficient să înmulţesc această cifră cu 5 drumuri săptămânale în medie ca să rezulte ceva kilometri în care am posibilitatea „cartografierii” unei bune porţiuni din urbea în care locuiesc. Un trafic acceptabil, dar în care sunt câteva lucruri care mă deranjează sau mă enervează de-a dreptul (asta prin excluderea lucrurilor prin care, mai mult ca sigur, enervez eu pe alţii 🙂 )
Mă enervează:
– şmecherii. De regulă încălecaţi pe mulţi cai putere şi comportându-se ca nişte… măgari. N-au decât o regulă. EU! Ceilalţi? Parte din peisajul stradal de care nu le pasă. Pentru o anumită categorie profesională sunt invizibili. Aţi ghicit categoria: poliţiştii. Pe aceştia din urmă trebuie să-i înţelegem; sunt prea ocupaţi cu sancţionarea posesorului de Dacia 1300 căruia nu îi funcţionează unul dintre stopuri… Şmecherii n-au tată, n-au mamă… Mă rog, n-au tată decât atunci când e vorba de cumpărarea ultimului tip de BMW… Pe voi nu vă enervează?
– poliţiştii-pândaci. Stau ascunşi după te miri ce tomberoane de gunoi, autobuze „uitate” în locuri cu parcare nepermisă, cu maşina parcată pe jumătate pe contrasens ca să poată avea rază de acţiune pentru radar şi deranjând astfel în mod evident traficul etc. Sar în faţa maşinilor „infractoare” cu aer de sinucigaşi şi gesturi furios-disperate. Probabil au normă. Văd doar ce vor. Te amendează pentru 5 kilometri peste limită în timp ce pe lângă ei trec val-vârtej şi nestingheriţi „şmecherii” pe care nu-i văd, preocupaţi fiind cu scrisul procesului verbal. Pre-venţia? Ce-i aia? În familia de cuvinte folosite nu există decât… contra-venţia!
– reclamele. E una care mă pune mereu pe gânduri. „Ca să-ţi spun că te iubesc, motocoasă-ţi dăruiesc”. Mă gândesc mereu că va trebui să găsesc alte formule să-i spun soţiei că o iubesc, fiindcă nici n-am bani de motocoasă şi nici nu văd la ce mi-ar folosi la bloc…
Ah, e o serie întreagă din acest gen prin oraş. Probabil cunoaşteţi… „Cumpără-ţi o pompă submersibilă şi-ţi rămân bani să-i cumperi şi ei un ruj”…
Nu ştiu cine le concepe, nu ştiu cine le aprobă spre plată, dar tare mult aş sta de vorbă cu ei despre… despre ce?
În general sunt o persoană calmă. Pentru mulţi enervant de calmă. Sunt însă lucruri care mă irită, precum cele de sus. Dar lista e deschisă…
Ce bine e acasă sau departe, în mijlocul naturii. Deocamdată…
Ba da, ba da! Ma enerveaza si pe mine. Si inca foarte tare. Mai ales cele de la primele doua puncte. Vai cit de tare! De avertisment se aude foarte rar, spre deloc. Mi-au dat o data un avertisment totusi….dar impreuna cu amenda pt exorbitanta viteza de ….68/h intr-un sat parasit cu 3 case.
Aveti mare dreptate in ceea ce scrieti. Ce e de facut impotriva smecherilor? Nu mai zic de politisti, pt ca ei par irecuperabili.
Alina dragă, dacă aveam răspuns la întrebarea asta, probabil că nu scriam ce am scris… Şi mă îndoiesc că va fi vreun „şmecher” care să citească şi, chiar dacă ar citi, nu cred că i-ar păsa. Doar e… şmecher!
Cred că singura soluţie e să fim noi cât mai corecţi, să creştem copii corecţi şi să sperăm că într-o zi se vor schimba şi în bine generaţiile. Deşi, dacă mă uit în jur, nu prea sunt motive de optimism, aşa că… rămâne doar venirea Domnului!
deci eu n-am avut probleme cu politia. afara de 3 amenzi de parcare. iar cand m-au „prins”, au fost draguti, adica mi-au dat numai avertisment. : )) odata voiam sa intorc pe linie dubla si continua sa intru in benzinarie, ma oprisem si semnalizasem sa trec, dar nu vazusem ca vine din fata masina de politie, care s-o oprit bot in bot cu mine, si-o luat chestia aia de somatie (microfon) si-o zis: tot inainte, tot inainte, dsoara! 😀 unadoua m-am executat. : ))
eu ma enervez rar la volan, si atunci blagoslovesc de obicei. si-mi trece. 😀
Mi-a plăcut treaba aceea cu „tot înainte”… Ca la pionieri! Sigur erau poliţişti şi nu miliţieni? 😀
Indiscreţie… Cum blagosloveşti? 😉
: )) numai pe cel de la volan l-am vazut… era un politai tanar si simpatic.
nu spui ca mi-e rusine. 😀
De ce să-ţi fie ruşine? Toţi avem vederea selectivă! 😀
si memorie buna, nu? : ))
… unii în scădere… 😦
ce ma enerveaza pe mine destul de tare in trafic, is aia care nu stiu tine banda: ori stau f aproape de tine, mai ca te freaca, ori calare pe amandoua benzi de zici ca-s la tacsu` pe tarlaua.
Pingback: Ce mă enervează – UPDATE | cetatea de piatră