Sfârşitul lumii din 365 până în 2012. Unde s-a pierdut?


Am fost întrebat de exasperant de multe ori ce părere am despre sfârşitul lumii. „Crezi ca ăsta, cu previziunea lui din 2011, are dreptate?”, „Nu ţi se pare că teoria asta din 2012 cam stă în picioare?” sau „Prea e documentată bine, inclusiv din Biblie, demonstraţia asta ca să nu aibă un sâmbure de adevăr!”, sunt doar câteva dintre întrebările sau lucrurile pe care le-am auzit. Ca şi când aş fi putut cunoaşte răspunsul! Asta în condiţiile în care, spre deosebire de alţii, mai teologi decât mine, eu nu pot să nu ţin cont de versetul care spune că „Despre ziua aceea şi despre ceasul acela, nu ştie nimeni: nici îngerii din ceruri, nici Fiul, ci numai Tatăl” (Matei 24:36).
Până la urmă, încercând să înţeleg de unde atâta preocupare privind „filiera” teoriilor şi mai puţină preocupare faţă de starea personală faţă la acel moment, am căutat să „inventariez” cele mai importante teorii pretins ştiinţifice care susţin ideea sfârşitului predictibil (internetul e vast, dar nu divulg surse tocmai pentru a nu ispiti şi pe alţii!). Iată câteva dintre aceste teorii:

1. Un asteroid sau alt corp ceresc va lovi Pământul. Trecând peste faptul că Chuck Norris e încă în viaţă, ceea ce ne mai linişteşte, şi că NASA şi guvernul SUA „se ocupă” de demersurile necesare găsirii unei soluţii, ceea ce ne linişteşte şi mai mult, se pare că teoria nu stă în picioare pentru simplul fapt că practic încă este destul de „linişte” în mişcările din galaxia noastră, iar corpurile care ar putea (teoretic) lovi Terra sunt de dimensiuni ce pot provoca doar pagube limitate geografic. A!, că unii par „loviţi” deja, asta e o altă discuţie!

2. Exploziile solare. Din câte ştiu, aceste explozii solare au deja o anumită periodicitate şi în aceast interval va fi vârful uneia dintre ele. Dar… cum ele au mai avut loc, şi cum nu ne-am „prăjit” până acum, putem să stăm liniştiţi. Nemaivorbind de faptul că sunt atâţia care n-au bani pentru mers la mare şi că oricum Luxottica, cel mai mare producător de ochelari de soare din lume, încă funcţionează şi are şi peste 6000 de puncte de desfacere în lume!

3. Schimbarea polilor magnetici. Ei, asta da! Cum nu ştim prea bine ce înseamnă, şansele de sperietură sunt destul de mari. Ce mai contează că sunt o mulţime de geologi care susţin că acest lucru s-a mai întâmplat de foarte, foarte multe ori şi nu s-a petrecut nimic grav. Probabil că unii şi-au mai pierdut „busola” şi că avem în felul acesta astăzi  printre noi o mulţime de „debusolaţi”, dar asta chiar n-are de-a face cu schimbarea polilor magnetici. Plus că alţii nici nu se sinchisesc de polii magnetici, fiind atraşi de cu totul şi cu totul alte lucruri…

4. În urma ciocnirii cu un corp ceresc, axa Pământului se va înclina. Mamă! O să stăm toţi într-o rână şi o să pierim fiindcă e greu să mai produci ceva în poziţia asta! M-am interesat şi de această teorie. Ei bine, savanţii au calculat că pentru a se întâmpla aşa ceva ar trebui ca obiectul cu pricina să fie cam de dimensiunile lui… Marte! Ultima dată când am avut posibilitatea de a verifica, Marte era bine mersi la locul ei! Sper să n-o fi apucat vagabonţeala prin galaxie între timp! Din nou, unele semne ar fi în ce priveşte teoria asta, dacă e să ne uităm ce înclinaţii ciudate au unii în zilele noastre!

5. Alinierea planetelor. Cea mai recentă „aliniere”, nu chiar perfectă, e drept, s-a produs, din câte îmi amintesc, prin anii 60 (nu mai caut data exactă, am alte treburi!). Eram destul de mic pentru a-mi aminti să fi păţit ceva, dar cum azi sunt bine (nu foarte sănătos, dar fără legătură…), cred că iar avem o teorie aiurea! Mai mult, mă gândeam ce şanse ar fi să se alinieze planetele când eu îmi aduc aminte ce greu ne aliniam noi în armată pe un biet platou de cazarmă, un nimic pe lângă imensitatea Universului!

6. O gaură neagră va înghiţi Pământul şi poate chiar galaxia. Verificat! Putem sta liniştiţi. Galaxia e prea mare pentru gaura pe care o cunosc astronomii. Nici eu nu pot înghiţi un pepene întreg. Eh, dacă gaura asta neagră ne-ar putea tăia galaxia în felii, atunci se schimbă treaba! Este drept că mă îngrozesc câteodată când văd cât rău pot produce nişte „guri negre”, şi asta mă mai pune pe gânduri…

Să mai caut şi alte teorii? Nu-i cred că e nevoie. Oricum, am aflat destule…
Mă gândesc însă la un verset… „Dar când va veni Fiul omului, va găsi El credinţă pe pământ?”
Aici s-ar putea să fie ceva mai mult de gândit! E drept, nu e o dată precisă, dar…

Despre marinelblaj

... surghiunul în viaţă e greu...
Acest articol a fost publicat în Pe gânduri. Pune un semn de carte cu legătura permanentă.

2 răspunsuri la Sfârşitul lumii din 365 până în 2012. Unde s-a pierdut?

  1. gh.iulian(l'exateo) zice:

    ca sa nu mai vb. de faptul ca oricum,orice s-ar intampla,noi romanii suntem oricum putin ramasi in urma…trea sa ma intorc mai repede acasa 🙂

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.